Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale
Brasovul meu
[click]  
O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

A fi sau a nu fi,
fotograf
[click]  

Transilvania - Romania
[click]  

 

 

Vremea bunicilor

Autentic - Real - Adevarat. Cuvinte aproape sinonime. Rareori, toate cele trei atribute - calitati - cerinte sunt respectate integral de catre imaginile ce ne inunda mass-media.


Teoretic, daca nu este un trucaj realizat in laborator, dupa surprinderea instantaneului, orice poza "onesta" poate fi considerata autentica. Ea ne arata exact ceea ce aparatul a "vazut" in momentul declansarii. Desigur, cu o marja de "eroare" tehnica, datorata imperfectiunilor inerente oricarui modern instrument ce isi propune sa "conserve" un crampei de viata. Din punct de vedere strict fotografic, trucajele - nascute din abile operatiuni de alaturare, deplasare, lipire, decupare sau colorare, toate artificiale - constituie un apanaj fie al "creatorilor" lipsiti de simtul atentiei, nesatisfacuti (ttt!) de ceea ce au reusit sa surprinda atunci cand ar fi trebuit sa se dovedeasca fini observatori, fie al raufacatorilor autentici, fara scrupule "artistice". "Meseriasii" ambelor categorii ce utilizeaza trucajele pot fi etichetati mai simplu, ca impostori ai domeniului fotografic. Dar nu intotdeauna granita dintre autentic si neautentic este vizibila. Trucajele grosiere pot fi descoperite prin analize de specialitate. Ce te faci insa atunci cand portretul unui oarecare infractor este redat intr-o pagina tiparita exact asa cum era, dar putin mai... inchis la culoare? Brunetul devine tigan de-a dreptul. Imaginea manipuleaza. Suntem instigati la discriminare. Suntem pacaliti cu dovada pe masa. Pozarul nu poate fi acuzat. Nici redactorul, nici tipograful. Tehnica de redare a cliseului e intotdeauna "vinovata"...


Cadrul scos dintr-un film artistic (ne-stiintifico-fantastic) e un exemplu de imagine autentica si, cu toate acestea, el nu este, absolut deloc, real. Aparatul arata onest ce a "vazut". Dar "gara" nu e gara, ci o casa preschimbata de un decorator, "trenul" e doar o macheta, "trotuarul" e un colt dintr-un platou de filmare, "hainele" sunt costume croite special, "raza de soare" vine de la un proiector, "ploaia" dintr-un furtun iar "personajele" dintr-un scenariu si nu din realitate. Fotografia publicitara exceleaza in modificarea vizibilului natural. Echipe intregi de profesionisti ne prezinta produse de consum falsificate pentru a ne convinge sa le cumparam: fetele, parfumurile sau berile. "Genele" sunt fire artificiale iar "spuma" din pahar sau "broboanele de prospetime" sunt obtinute cu spray-uri special concepute pentru a imita realitatea. Nostim ar fi ca si noi sa le achizitionam "produsele" cu aceeasi moneda. Folosind bancnote... excelent imitate.


Desi pare greu de crezut, pot exista imagini autentice si reale care nu sunt insa deloc adevarate. Un exemplu (im)pur fotografic, iarasi greu demascabil (morala, bat-o vina!), este cel care ne prezinta o persoana publica, surprinsa la o receptie infulecand o sarma ori zambind cu paharul in mana. Un comportament, altfel natural, poate fi intors pe dos, in defavoarea celui "portretizat". Imaginea sa, scoasa din context si alaturata, dupa o vreme, unui comentariu critic, referitor la o cu totul alta tema, a inundatiilor, sa zicem, sugereaza privitorului - fara sa ni se spuna un cuvant! - ca cel prins in vizor o tine intr-un chiot, desi Tara geme. Asta daca nu scrie dedesubt, ca legenda, ca respectivul e un mare gurmand sau betiv. Dupa (ne)caz.



vremea_bunicilor.jpg


Distinctiile dintre termeni (ca si subtilitatile, premiile si bunurile-gusturi) sunt greu decelabile. Ne putem intreba, de exemplu, daca o imagine poate fi, in acelasi timp, autentica si ne-reala dar... adevarata. Sa ne imaginam un fotograf ai carui bunici s-au dus demult la Domnul. Casuta lor, din chirpici, nu mai este. Din sarmana gospodarie a batranilor n-au mai ramas decat un tablou, sase copii si trei nepoti. Daca se ia portretul vechi si se atarna pe un perete ce sta sa cada (intr-un cartier vecin!) iar apoi se fotografiaza "noua realitate", astfel incat prietenii toti vor zice "creatorului": "de ce-ai pozat, in paragina, casa bunilor tai?", nu-i asa ca "regia" poate fi considerata acceptabila iar cadrul pare ca este "aproape adevarat"?...


Demult, in vremea bunicilor, triada Autentic - Real - Adevarat alcatuia un fel de Sfanta Treime unitara, alcatuita din termeni egali si necontradictorii. Astazi, in vremea nepotilor, jongleria limbajului mediatic ne face sa spunem ca, in fond, negrul este un alb inchis la extrem, cercul e un patrat fara colturi, Mos Gerila un Sfantul Nicolae, parizerul e carne, Iliescu e un Basescu fara vapor, furtul unui milion e gainarie si gaina, forma fara fond. In acest ritm alert, va trebui sa ne inventam degraba o realitate paralela pentru a ne pastra, macar in vis, vechile adevaruri.


(Articol aparut in cotidianul "Ziarul de Iasi" din 31 august 2005, in cadrul rubricii "Fotograme fara obiectiv")



Dan Mititelu
iunie 2006
© Fotomagazin.ro




Alte fotograme, acelasi autor

Bookmark and Share

Comentarii:

N-are Rost - 02 Jul 2006, ora 12:38
Felicitari pentru articol, cred ca se numara printre cele 2-3 de pe Fotomagazin demne de a fi citite. Stiam de acele 100 de fotografii de pe forumul lui Dinu L. (unde scriu degeaba, sint cenzurat). Ce mi se pare trist este ca dupa ce Dan M. a fost dat afara de pe lista Fotomagazin intr-un fel atit de... securist de catre Dinu L. (Dan D. si Ara G. avind si ei o consistenta contributie la pumnul dat in gura), ei bine, acuma acelasi om ii da in sus si-n jos cu "prietenul meu", "mare fotograf" si alte asemenea. Mi se face greata de atita ipocrizie. Dar probabil cer prea mult, in societatea de azi termeni precum verticalitate morala suna spart si desuet.

Alexa Liliana Stanescu - 02 Jul 2006, ora 13:59
vremea bunicilor, foto alb/negru, dar ce dragi noua! mi-au fost si ghid, am aflat cum arata constanta, inainte de a ma naste! m-ai impresionat in mod placut, si daca, ai vrut sa demonstrezi, sau sa pledezi, pro foto alb/negru, subscriu! o foto color, te captiveaza mai intai, prin paleta de culori, apoi, treptat, vin si celalalte... alb/negru, e ascuns, subtil, pozele tale mi-au placut in special seria Copou, Miroslava, Pacurari 1993, iar Sarca 2000, m-a cutremurat si umplut de indignare, ... felicitari si ptr articol si ptr fotografii...

ana tosa - 03 Jul 2006, ora 16:55
Cuvintele...de prisos.Le-as numi,asa,fotografii pentru sufletul meu...de vazut in fiecare zi!

Irina Tanasa - 07 Jul 2006, ora 21:44
La fotografie,sigur nu ma pricep,privesc,doar.Ca simla privitoare,si fara ochi critic,pot spune ca fotografia alb/negru transmite mult mai multe decat cea color,cred ca e nevoie de mult mai mult efort din partea unui fotograf pentru a "crea" o fotografie alb-negru.Eu nu fac fotrogfafii, le privesc pe ale domniilor voastre,si ma bucur sa fiu alaturi de voi :). Domnului Dan Mititelu as dori sa-i transmit urari de bine,mi-e dor de Iasi,de articolele dumnealui pe ca re le citeam in "Monitorul de Iasi",cred ca trebuie sa fii un om minunat ca sa poti sa te numesti...Dan Mititelu. :)

Serioja G - 09 Jul 2006, ora 17:02
Un articol sensibil, plin de amintiri. Multumesc!

Dan MITITELU - 11 Jul 2006, ora 21:01
Cateva precizari... Stimate domnule "N-are Rost", Stiti, desigur, mai bine decat mine, ca toate lucrurile au... ROST. Chiar daca, la prima vedere, acesta ne scapa. Ceea ce, probabil, nu stiti este ca domnul Dinu LAZAR nu doar imi gazduieste pe site-ul sau personal cateva fotografii din Iasi, dar tot domnia sa mi le-a cerut si ferchezuit, sa ma pot lauda si eu, ca tot romanul, ca am o paginuta pe Internet. Pe de alta parte, domnul Ara GHEMIGIAN, amintindu-si ca eram rau de gura candva (si banuind ca am ramas la fel), m-a invitat de curand sa colaborez la revista "Fotomagazin". Amandurora nu pot sa le fiu decat recunoscator. Asa sunt amicitiile impletite: din strangeri de inima si strangeri de mana... Oricum, aveti o memorie formidabila ce m-a inspaimantat putin. ;-) Acelora care au avut rabdarea sa-mi citeasca si sa comenteze prima "Fotograma" le multumesc. Pentru cele ce vor urma - sper - astept cu nerabdare constructive critici. dan.mititelu@gmail.com

Catalin P. - 17 Jul 2006, ora 11:38
Domnule DM, nu vreau sa va dezamagesc, insa e vorba doar de click-uri, statistici, rating si top-uri. Nu e dragoste.

dorin dan maja - 27 Jul 2006, ora 09:13
rama nu se potriveste cu decorul

pavlusa bodean - 09 Jan 2007, ora 19:19
foarte foarte misto

pavlusa bodean - 09 Jan 2007, ora 19:25
dupa cum se vede ce ramca frufoasa si ce incapere nu se potriveste decorul

mihai marian - 16 Jan 2007, ora 16:04
Fotografia este frumoasa chiar daca te izbeste contrastul dintre rama cea noua, sau doar bine intretinuta a tabloului si restul decorului.Textul este profund si te pune pe ganduri. Totusi nu credeti, domnule Dan Mititelu, ca sunteti cam dur si radical cu cei care folosesc prea mult ''tehnica''? Ce inseamna prea mult atunci cand ai o idee, un concept de ilustrat? Aproape toti marii fotografi si-au prelucrat lucrarile in laboratorul fizico-chimic ca sa transmita un mesaj, o idee. Toti cred ca facem cate un retus la fotografiile noaste cele bune. Cu minciuna nici eu nu sunt de acord, cu imaginatia, da! oricum si fotografia si textul se armonizeaza si ne transmit un ''mesaj''....! Frumos!

dumitru drinovan - 29 Dec 2007, ora 17:19
E foarte multa sugestie in faptul ca o imagine aparent impecabila atarna intr-un decor in toatala degringolada. La al doilea gand incepi sa te lamuresti de ce. La al treilea gand, realizezi ca te pune pe ganduri suficient de mult ca sa ti-o amintesti o buna bucata de vreme de aici incolo. Articolul este un eveniment care nu se preteaza la comentarii cat la aprecieri. E ca atunci cand la munte te bucuri de-o gura de aer proaspat. N-o comentezi. Treimea Autentic-Real-Adevarat este un subiect greu de digerat dar cu siguranta foarte bun de meditat. Multumiri.

Dan Ozarchevici - 03 May 2010, ora 22:47
Stiu ca mai era putin si venea 2012 si nu mai apucam sa las acest mesaj, dar profit de ocazie macar acum, la aproape 5 ani de la articol. Referitor la fotografie, chiar zilele astea incercand sa-mi umplu cu ceva timpul irosit pentru constructia capitalismului in firma la care lucrez, faceam o lista cu "batranii mei" daca pot sa spun asa, care nu mai sunt in viata. In paralel mi-am adus aminte de o discutie copilareasca pe care o purtam cu colegii din scoala generala despre bunici, pe atunci ma mandream ca am toti cei patru bunici in viata, astazi ma trezesc dimineata in realitatea in care nu mai am decat o bunica in viata si un harddisk plin de fotografii cu cei care nu mai sunt. Spunand aceste lucruri cred ca ma numar printre acei care percep aceasta imagine direct pe suflet ignorand retina.

iuliana iuliana - 06 Feb 2011, ora 13:25
buna ziua! am privit cu mare admiratie fotografiile postate si as dori sa stiu daca se mai organizeaza cursuri de initiere in fotografie! va rogg daca se poate sa imi raspundeti pe mailul giulia.blue@yahoo.com. va multumesc!

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Pagini interesante »
   de Dorian
   azi, la ora 20:38
Obiectivele Canon
EF »

   de Ancuta
   azi, la ora 07:46
R.I.P. Aperture »
   de Nikon
   acum 3 zile, la ora 08:21
Unde sa invatam? »
   de Avram
   acum 4 zile, la ora 12:47
Lost »
   de Dorian
   acum 4 zile, la ora 09:24

Pana acum, cei 6135 de utilizatori au scris 126168 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate