Despre fotografie

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  

O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

La Chambre Claire - Notes sur la photographie

Roland Barthes

 

Note de lectura

 

Roland Barthes s-a nascut in 12 noiembrie 1915, in Cherbourg (Franta). Tatal sau, ofiter de marina, a fost ucis in Primul Razboi Mondial, in 1916. Copilul a crescut ingrijit de mama sa, Henriette Barthes, o matusa si bunica. La varsta de 11 ani se muta cu familia la Paris.
Isi continua cursurile scolare si apoi, in perioada 1935 - 1939 urmeaza facultatea de litere la Sorbona, unde studiaza printre altele, greaca, latina, literatura franceza si istoria filozofiei. Adolescenta si tineretea i-a fost marcata de mai multe atacuri de tuberculoza, pentru care a fost in mod repetat internat in sanatorii si l-au impiedicat sa urmeze o cariera academica. In 1948 obtine licenta in gramatica si filologie si incepe sa publice primele articole. Sanatatea precara il determina sa ocupe pentru scurte perioade de timp posturi de lector la diverse universitati din Franta, Bucuresti si Egipt.
Din 1952 se angajeaza la Centre National de la Recherche Scientifique, unde studiaza lexicologie si sociologie. In aceasta perioada incepe sa publice eseuri in revista Les Lettres Nouvelles despre mituri si legende, eseuri care vor fi reunite in 1957 in volumul Mytologie. In 1953 publica eseul Le Degre zero de l'ecriture care este rapid considerat ca piatra de hotar al unui stil de critica literara.
In 1962 intra in comitetul de redactie al revistei Critique.
In 1962 devine sef de lucrari la Scoala Practica de Inalte Studii unde sustine primele prelegeri pe tema Inventarul sistemelor semiologice contemporane si incepe sa lucreze la Elemente de semiologie (aparitie 1965) si Systeme de la mode (aparitie 1967).
In anii '70 publica numeroase studii de formalism structuralist si este atras de post-structuralism.
In 1976 este numit seful catedrei de semiologie literara la College de France.
Moartea mamei sale, in 25 octombrie 1977, a influentat profund viata lui Barthes si autorul incepe sa mediteze la fotografie si moarte; in perioada 15 aprilie - 3 iunie scrie La chambre claire care se o publica in 1980.

 

Coperta_La_Chambre_claire.jpg

 

In februarie 1980 cade victima unui accident rutier si moare in 26 martie 1980.

 

* * *

 

In analiza sa, Barthes propune un nou vocabular si distinge trei participanti la fotografie:
- spectrum - subiectul care este fotografiat, subiectul a caui imagine este fotografiata. Despre acesta autorul arata: "De cate ori ma asez in fata obiectivului, totul se schimba: ma pregatesc sa pozez. Vreau ca imaginea mea, schimbatoare, sa coincida cu un mine [abstract] si nu incetez sa ma imit si oridecate ori ma las fotografiat, sunt izbit de o sensatie de neautenticitate, ca un subiect pe cale sa devina obiect. Traiesc o microexperienta a mortii: devin cu adevarat un spectru."
- operatorul - fotograful care manevreaza aparatul fotografic; neavind cunostinte despre fotografie, Barthes comenteaza foarte putin acest aspect;
- spectatorul - persoana care priveste fotografia realizata si care incearca sa inteleaga; in locul unei analize stiintifice, abstracte si generalizatoare, Barthes adopta un stil personal si subiectiv.

Din punctul de vedere al spectatorului, autorul constata ca unele fotografii ii plac, altele il lasa indiferent, chiar daca ele apartin aceluiasi fotograf. Conceptul "stilul fotografului" nu functioneaza, iar Barthes, retinind doar fotografiile care il atrag, incearca sa afle din ce cauza. Deoarece fotografiile pot declansa afecte la nivelul spectatorului, Barthes contiua studiul sau numai din punctul de vedere al spectatorului.

Evenimente care declanseaza afecte
Studium - cuprinde suma de informatii comunicate de fotografie si percepute de spectator; Barthes exemplifica cu o fotografie luata de Kohen Wessing in 1979 in Nicaragua si noteaza: trei soldati patruleaza pe o strada, iar intr-un plan posterior, doua calugarite. Orice spectator cu educatie medie vede imediat simbolurile exploatate: antagonism intre razboi si religie, intre violenta si spiritualitate, intre barbat si femeie, etc.

 

Koen_Wessing_Nicaragua.jpg

Koen Wessing - Nicaragua

 

Prin studium autorul descifreaza sensurile evidente, comune, existente intr-o fotografie, printr-o activitate constienta.

O a doua caracteristica identificata de Barthes este punctum, acel element care izbucneste din fotografie si il izbeste pe privitor; punctum nu este rezultatul unei activitati constiente a spectatorului, el sare din fotografie ca o sageata si loveste spectatorul. Punctum-ul perturba studium-ul si inteapa, raneste, navaleste in senzoriul spectatorului, unde se releva brusc si integral, ca o strafulgerare.

Pentru Barthes, multe fotografii genereaza doar un interes "politicos". Ele, in urma studium-ului, produc doar reactii "imi place / nu-mi place". Ca rezultat al studium-ului, Barthes poate descoperi intentiile operatorului (fotografului) si obtine informatii despre spectrum. Prin studium descopera o serie de detalii etnografice sau biografice, pe care le denumeste "biographeme". Fotograful incearca sa-si atraga spectatorul folosind, ceea ce Brathes denumeste "surprize" precum: raritatea unui anumit subiect, surprinderea unui eveniment in desfasurare rapida, tehnici de laborator (supraimpresiuni, anamorfoze, alterarea perspectivei) sau norocul de a te afla in locul potrivit la momentul potrivit.
Astfel de fotografii, care redau realitatea, nu o transforma, nu au "punctum" nu au dualitate, nu tulbura, in opinia lui Barthes sunt unare.

 

William_Klein_Mayday.jpg

William Klein - Mayday

 

In schimb, in alte fotografii, Barthes observa un "detaliu" care-l atrage - punctum-ul. Intre studium si punctum nu este nici o legatura, ele doar coexista in fotografie. Pentru a percepe punctum-ul, nu este nevoie de studium si da exemplu o fotografie de Kertesz, care-l transpune in locul prafos de la tara si-i readuc in memorie amintirile din Ungaria si din Romania. Un detaliu copleseste tot studium-ul si, ca o strafulgerare, il provoaca pe Barthes, produce un satori (satori = iluminare brusca in budism).

 

Andre_Kertesz_Violonist.jpg

Andre Kertesz - Violonistul

 

Analizind alte fotografii, in special pe a atentatorului Lewis Payne (fotografiat de Alexander Gardner in puscarie, inainte de a fi spanzurat) si mai ales a mamei sale, pe cand aceasta avea cinci ani, Barthes identifica un al doilea punctum, stigmatum: Timpul, si in ultima instanta, Moartea. In aceste fotografii autorul citeste atat "acesta este" dar si "acesta a fost, acum este mort".

 

Alexander_Gardner_Lewis_Payne.jpg

Alexander Gardner - Lewis Payne

 

Tinind cont de dificultatile in perceperea intelesurilor unor fotografii, Barthes combate asocierea fotografiei cu Camera Obscura si propune termenul La Chambre claire (Camera Lucida in engleza), similar cu al aparatului cu care pictorii puteau face schite ale unor obiecte din realitate. In acest fel, fotografia devine un mediu bizar, o noua forma de halucinatie: falsa la nivelul perceptiei, corecta la nivel temporal, o halucinatie schzoida: "acesta este" si "acesta a fost".

In incercarea de a tempera "nebunia" fotografiei, societatea incearca sa clasifice fotografia ca arta (caci nici o arta nu este nebuna!) sau sa o generalize, sa o gregarizeze, sa o banalizeze. Iar aceasta ridica o alta problema: generalizata, fotografia de-realizeaza, sablonizeaza complet lumea. Civilizatiile, zise azi avansate, consuma azi imagini si nu, ca alta data, credinte. Ele sunt mai liberale, mai putin fanatice, dar, totdata, mai false.

Autorul conchide ca nu are, ca spectator, de ales decat intre doua moduri de a privi fotografia: ca pe o iluzie conforma cu normele civilizatiei actuale, sau ca pe o realitate.

 

Saptesprezece decenii de fotografie ->

 

Marian Gadea
februarie, 2011
© Foto-Magazin.ro

 

Bookmark and Share

Comentarii:

Gelu Lupas - 06 Feb 2011, ora 12:31
Există o traducere foarte bună īn romāneşte a cartii, apărută īn 2009 la editura Idea Design & Print, colecţia Balcon.

radu salcudean - 06 Feb 2011, ora 15:19
http://www.idea.ro/editura/index.php?nv=2&pr=7&sl=54 e lectura obligatorie!

Octavian Dumitrescu - 06 Feb 2011, ora 17:34
Fara Photoshop, fara camera digitala. Reprezinta o lume disparuta care merita tot respectul. Multi dintre cei care tin un aparat de fotografiat in mana au uitat de traditii si de radacinile adevaratei arte fotografice.

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Ancuta
   azi, la ora 12:53
Izvorul luminii »
   de elerum
   acum 2 zile, la ora 09:34
Adobe CC »
   de Dorian
   acum 3 zile, la ora 14:14
Leica pregateste
ceva »

   de montecarlo
   acum 7 zile, la ora 20:05
Sony pregateste
ceva »

   de Dorian
   acum 7 zile, la ora 11:40

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127226 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate