Flash

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale

Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Histograma luminozitatii si histograma RGB

Cuprins

1. Ce este o histograma?
2. Cum interpretam histograma din camera?
3. Histograma in prelucrarea imaginilor digitale
4. Histograma luminozitatii si histograma RGB


Am prezentat anterior cateva date despre histograma. Mentionam acolo ca histograma este un grafic, folosit in statistica descriptiva si care arata o distributie de frecventa. Distributia de frecventa se refera la numarul de evenimente statistice pe clase (grupe) de evenimente.


Intr-o fotografie se poate calcula si afisa histograma imaginii pe care o analizam. Pe axa orizontala sunt dispuse valorile de luminozitate ale pixelilor din imagine, intr-un interval de la 0 (negru perfect) la 255 (alb pur). Pe verticala sunt trasate dreptunghiuri (sau linii) cu o inaltime proportionala cu numarul de pixeli care se incadreaza in respectivul nivel de luminozitate.


histograma_rgb_03.jpg

Histograma luminozitatii arata o expunere aparent corecta


Calculul si afisarea histogramei se poate realiza in functie de luminozitate sau in functie de culori. Atentie: a nu se confunda luminanta cu luminozitatea. Luminanta reprezinta cantitatea de lumina emisa/reflectata pe o unitate de suprafata, in timp ce luminozitatea reprezinta nivelul stralucirii perceputa de ochiul uman.


Histograma color se calculeaza separat, pentru fiecare dintre cele trei culor principale: rosu, verde si albastru (RGB), si afisarea a trei grafice cu ponderea fiecarui nivel de luminozitate pe respectivul canal de culoare. Afisarea graficelor histogramei pe culori poate fi separata (trei grafice, R, G si B) sau combinata (un grafic ce contine curbele celor trei culori).


histograma_rgb_05.jpg

Histograma RGB arata ca exista probleme


Histograma luminozitatii se compune dupa ce se reecalculeaza ponderea fiecarei culori, in functie de sensibilitatea ochiului uman pentru fiecare canal. Deoarece ochiul uman este mai sensibil la verde si mai putin sensibil la albastru si rosu, fiecare culoare este ponderata. Astfel, verdele detine o pondere de 58%, rosul de 30% iar albastrul de 12% din rezultatul ce va fi afisat in graficul histogramei pe luminozitate.


Practic orice camera foto digitala moderna sau program de prelucrare a imaginilor poate afisa histograma luminozitatii. Histograma ne permite sa aflam daca fotografia este corect expusa, adica daca avem detalii atat in lumini cat si in umbre. Daca zona luminilor (valorile de 255 si apropiate) este foarte aglomerat, imaginea este supraexpusa, adica imaginea pierde detaliile din lumini. Invers, daca in zona umbrelor (valorile 0 si apropiate) este foarte aglomerata, imaginea este subexpusa, adica imaginea pierde detaliile din umbre.


histograma_rgb_04.jpg

Histograma pe culori evidentiaza supraexpunere pe albastru


In mod ideal, intr-o fotografie corect expusa, nu ar trebui sa avem pixeli in zona 0 (negru profund) si nici 255 (alb pur). Aceasta asertiune este valabila si pentru histogramele pe culori. De exemplu, pixelii pentru rosu, aglomerati in zona 255 si invecinata, arata absenta detaliilor in zonele colorate in rosu din imagine.


Altfel spus, in histograma luminozitatii, pentru fiecare pixel se analizeaza luminozitatea pentru fiecare din culorile de baza, iar nivelele calculate se pondereaza, apoi se aduna si, in final, se inscriu in grafic. Din contra, in histogramele pe culori, se analizeaza exclusiv luminozitatea pentru respectiva culoare, neponderat, astfel incat histograma pentru rosu, de exemplu, poate fi radical diferita de cea a luminozitatii. De exemplu, chiar daca in imagine nu exista zone de alb pur (255 in histograma luminozitatii), pe o anumita culoare pot apare valori maxime, aratind ca in anumite regiuni, din culoarea respectiva, pe acea culoare nu exista detalii.


histograma_rgb_06.jpg

Histograma ideala, cu grafice aproape identice pentru culori


Care dintre cele doua modele trebuie folosit?
Histograma luminozitatii ne ofera informatii rapide despre corectitudinea expunerii, adica despre prezenta de detalii atat in umbre cat si in lumini. Daca insa cadrul fotografiat cuprinde zone intinse de culori pure, histograma pe respectiva culoare se va aglomera intr-una dintre extreme. Situatia poate deveni critica si trebuie analizata in special cand fotografiem peisaje ce cuprind zone de cer, avind in vedere ponderea mica pe care o detine albastrul in histograma luminozitatii.


Invers, histogramele pe culori pot arata corect, dar prin ponderarea si combinarea culorilor, pot apare zone aglomerate in alb pur sau negru absolut.


histograma_rgb_01.jpg

Imagine cu mult rosu si histograma ei in modul color


Modele mai vechi de camere foto digitale, unele chiar cu "pretentii" la vremea lor, precum Nikon D1X, D50, D100, D70s, etc., expuneau pe ecranul LCD doar histograma pe verde, pe care abuziv o numeau histograma luminozitatii, chiar daca nu continea nici un fel de informatii despre albastru sau rosu. Cadrele cu zone intinse de rosu (flori) sau albastru (peisaj) puteau avea zone cu detalii arse datorita supraexpunerii, dar histograma arata perfect!


Histograma RGB ne permite sa evaluam si corectitudinea balansului de alb. In cazul extrem, fotografierea corecta a unui card gri va oferi o histograma cu pixelii aglomerati in zona centrala, iar graficele R, G si respectiv B suprapuse. Daca graficul histogramei albastru (B) este deplasat spre stanga, inseamna ca temperatura de culoare aleasa in camera este prea mare. Invers, daca graficul histogramei pentru rosu (R) este deplasat la stanga, inseamna ca temperatura de culoare este prea mica.


histograma_rgb_02.jpg

Histrograma color a unei imagini corect expuse


Cu cat ajustam o temperatura de culoare mai mare (mai multe grade Kelvin), cu atat nuantele de rosu deschis se deplaseaza la dreapta iar cele intunecate de albastru, spre stanga (grafice divergente). Cand temperatura de culoare este corecta, curbele sunt suprapuse unele peste altele. Cand temperatura de culoare este setata prea mica comparativ cu scena fotografiata, albastrul se aglomereaza spre dreapta, iar rosul se deplaseaza spre stanga.


In unele situatii, cum ar fi fotografia de peisaj, graficele de verde si de albastru sunt puternic deplasate spre dreapta, datorita ponderei importante a acestor culori in cadru (verdeata, respectiv cerul albastru), fara ca aceasta deplasare sa semnifice o fotografie cu balans de alb gresit.

 



< - Pagina precedenta

 



© Calin-Stefan Ragalie
august, 2014
Foto-Magazin.ro

 

Bookmark and Share

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Depozitare
obiective,
blitzuri si alte
accesorii »

   de Dorian
   acum 2 zile, la ora 12:55
Noutati de la
Olympus »

   de Dorian
   acum 2 zile, la ora 12:48
Manuale de
utilizare Canon »

   de Nikon
   acum 3 zile, la ora 21:45
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Dorian
   acum 4 zile, la ora 14:03
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Avram
   acum 5 zile, la ora 14:21

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127010 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate