Foto tehnica

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale

Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Curatarea senzorului D-SLR

Cuprins:

1. Cum ajunge praful pe captator?
2. Cum sa vedem daca a aparut murdaria pe captator?
3. Ce metode sunt disponibile pentru curatarea captatorului?
4. Confectionarea spatulei
5. Curatarea propriu-zisa
6. Recomandari finale

Pentru inceput sa convenim asupra a doua lucruri:
a) prin "praf" ne vom referi in continuare nu doar la firisoarele textile dar si particule de alta natura: granule de nisip, resturi metalice sau de plastic rezultate din uzura mecanismelor din corpul camerei, reziduul uscat lasat in urma evaporarii lichidelor patrunse in interior, in general orice material care se interpune in calea optica si are drept consecinta aparitia unei zone subexpuse.
b) prin "captator" ne vom referi in cele ce urmeaza la suprafata direct accesibila a subansamblului din care face parte captatorul prorpiuzis. Dupa cum se stie, acesta este alcatuit dintr-un sandvish de materiale: filtru antialiasing, filtru anti-IR, stratul microlentilelor, filtre colorate si abia apoi captatorul.

Cum ajunge praful pe captator?
Sub termenul generic de "praf", in camera oglinzii apar diferite particule de dimensiuni microscopice si care pot fi deplasate din loc in loc, in timpul utilizarii camerei foto digitale. Particulele pot ajunge in diferite locuri, dintre care cele mai neplacute sunt:
- pe geamul mat al sistemului de vizare - particulele de praf sunt imediat vizibile in ocular si alerteaza fotograful; din fericire, aceasta localizare nu are nici un efect imediat asupra imaginii; dezavantajul acestei localizari este acela ca oglinda, in calatoria sa din timpul expunerii, produce curenti de aer care pot detasa particula de praf si o pot proiecta in alte zone;
- pe captator (CCD sau CMOS) - particulele cu aceasta localizare nu sunt vizibile decat dupa ce fisierele de imagine au fost descarcate in calculator si sunt vizionate sub forma unor pete intunecoase de diferite forme si dimensiuni; de regula, aceste defecte ale imaginii pot fi remediate cu efort mai mare sau mai mic, cu ajutorul programelor de prelucrare ale imaginilor;
- pe peretii camerei oglinzii - particulele cu aceasta localizare nu se vad, nu afecteaza imaginea insa pot fi angajate in articulatiile si angrenajele subansamblelor neprotejate si, in timp determina uzura sau chiar defectarea mecanismelor.

Ce este de fapt praful?
"Praful" care face subiectul articolului de fata are natura organica sau anorganica.

Particulele anorganice cele mai periculoase sunt:
- granule de siliciu (rezultate din procesul de fabricatie al captatorului) sau de cuart (fire de nisip patrunse din exterior) se caracterizeaza prin duritate ridicata si tentativele intempestive de curatare pot duce la zgarierea captatorului;
- span metalic, rezultat fie in timpul productiei, fie al folosirii si uzurii normale in exploatare, a camerei; duritatea acestora este mai mica decat a granulelor de siliciu dar suficienta pentru a produce zgarieturi pe filtrul antialiasing.

Particulele organice (fibre vegetale, polen, fire textile din imbracaminte, chiar si descuamari din pielea fotografului!) ajung in camera oglinzii in timpul schimbarii obiectivelor. Prostul obicei de a "sufla puternic in camera pentru a indeparta praful" aduce si micropicaturi de saliva si care, prin uscare "cimenteaza" in mod definitiv pe captator orice fir de praf, pana atunci usor de indeprtat. Utilizarea obisnuita a camerei fotografice determina ca subansamblele in miscare sa fie supuse la acceleratii mari, care sa produca micropicaturi din vaselina utilizata la ungerea articulatiilor. Micropicaturile pot fi proiectate oriunde, inclusiv pe captator.
In timpul schimbarii obiectivelor, in camera oglinzii patrunde aerul atmosferic mai mult sau mai putin incarcat cu umiditate. Vaporii de apa pot condensa oriunde in interior, inclusiv pe captator, participind la "cimentarea" prafului deja existent.

Aceasta situatie ar trebui sa puna in alerta pe fotografii care se amagesc cu atitudinea "eu nu schimb obiectivul aparatului, deci nu voi avea probleme cu praful". Tot aici trebuie sa amintim si situatia particulara a obiectivelor al caror principiu de functionare al zoom-ului este de tipul translatie (push - pull) si nu de rotatie. Diversele grupe de lentile din compunerea acestui tip de zoom actioneaza ca niste pompe aspiratoare si vechiculeaza cantitati importante de aer din mediul extern, inclusiv cu particulele de praf aflate in suspensie.

Pagina urmatoare ->

Calin-Stefan Ragalie
mai 2006
© Fotomagazin.ro

Bookmark and Share

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Dorian
   ieri, la ora 09:56
Adobe CC »
   de Dorian
   acum 3 zile, la ora 07:18
Hasselblad digital »
   de Dorian
   acum 4 zile, la ora 22:01
Test Fujifilm XT-1 »
   de gabib
   acum 4 zile, la ora 19:56
Bancuri fara
fotografi »

   de Nikon
   acum 4 zile, la ora 11:37

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 126952 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate