Fotolocatii

Cauta in Foto-Magazin:


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Manastirea Tuturor Sfintilor de la Meteora

Meteora, situata in campia Thesalia (Grecia) este unul dintre cele mai cunoscute centre crestine ortodoxe. O padure de piatra, constituita din sute de gigantici cilindrii de stanca, se ridica din campie, pana la cinci - sase sute de metrii spre cer.


La Meteora se regaseste un fenomen geologic unic: roci de sedimentare, constituite acum multe zeci de milioane de ani, in perioada tertiara, au fost erodate de fenomenele naturale, iar zonele mai rezistente, au fost modelate sub forma unor stancarii izolate, separate uneori de doar cateva zeci de metrii, dar foarte inalte, uneori de sute de metrii. Se evalueaza ca Thesalia a fost, in urma cu multe zeci de milioane de ani, o mare, care ar fi putut determina aparitia acestui fenomen geologic deosebit.


Meteora_02.jpg

Meteora, privire generala


Zona a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Numeroasele caverne si pesteri prezente in aceste stancarii au permis popularea lor, deoarece ofereau protectie impotriva animalelor salbatice. Exista dovezi ale locuirii umane a acestei regiuni datind din paleolitic (acum circa 50 mii de ani).


Meteora_01.jpg

Manastirea Marea Meteora


Primele marturii despre locuirea duhovniceasca a Meteorei dateaza din sec. XI, desi probabil ca zona ar fi putut fi populata mult mai demult. Pustinicii, locuitori in aceasta zona, se adunau duminica la capela din Panagia (Kyriako), pentru euharistie. Se mentioneaza ca, in sec. XII, este ales un sef al comunitatii, un protos sau kathegumen, dupa modelul de la Athos.


Meteora_12.jpg

Manastirea Varlaam intr-o gravura de epoca


Invazia turca din sec. XIV a determinat ca unii calugari de la Muntele Athos sa migreze la Meteora, contribuind astfel la dezvoltarea monahismului din aceasta regiune. De la stilul eremitic (in izolare), sau skete (in izolare, dar cu reuniuni saptamanale), se trece treptat catre monahismul cenobitic (koinos bios – viata in comun).


Apararea naturala, oferita de stancile inalte pe varful carora calugarii isi stabileau locurile de cult, a asigurat protectia acestora, iar comunitatea s-a dezvoltat in continuare. In sec. XV si urmatorul, aici se aflau 20 manastiri, iar Meteora devine, ca importanta, al doilea asezamant monastic crestin ortodox. Vicisitudinle vremii si vremurilor au dus la abandonarea si ruinarea unora. In prezent sunt vietuite sase manastiri: Shimbarea la Fata (Marea Meteora), Varlaam, Rousanou, Sf. Nicolae Anapausas, Sfanta Treime si Sf. Stefan.


Meteora_13.jpg

Manastirea Varlaam (macheta)


Pentru marturia ei crestina, istorica, arhitectonica, artistica si geografica, Meteora este recunoscuta si ocrotita de UNESCO. Printr-o lege a Guvernului grec si printr-o hotarare a Sfantului Sinod al Bisericii Greciei, teritoriul Meteorei a fost proclamat, "loc sfant, imuabil si inviolabil”.


Meteora_10.jpg

Aleea de acces catre manastire


Manastirea Varlaam este construita pe o inalta stanca a padurii de piatra de la Meteora ce are inaltimea de 373 de metri. Primul locuitor al stancii a fost calugarul Varlaam care, in jurul anului 1350, a construit cateva chilii si o mica biserica, inchinid-o Sfintilor Trei Ierarhi. Primul ascet a urcat pe stanca cu scari din lemn, prinse de piloni infipti in gaurile dintre stanci. Exemplul sau a fost urmat si de altii, avand ca rezultat construirea manastirilor de la Meteora. Mai tarziu au inlocuit scarile de lemn cu scari lungi, din funii. Cei care nu indrazneau sa urce pe scarile de sfoara erau trasi sus cu plase. La fel erau urcate materialele de constructie si alte materiale trebuitoare.


Meteora_03.jpg

Stancarii la Meteora


Mai tarziu au urcat pe stanca fratii Nectarie si Teofanie care, la anul 1518, au construit pe ruinele fostelor cladiri, Biserica Sfintilor Trei Ierarhi, la inceput, si mai tarziu inchinata Tuturor Sfintilor si lui Ioan Prodromul (Deschizatorul de Drumuri). Cei doi frati proveneau din familia bogata a boierilor Apsaras, dupa cum mentioneaza intr-o scrisoare autobiografica de la 1541. Cei doi frati au locuit inainte cu calugarul Savas circa zece ani, apoi la muntele Athos cu patriarhul Nephon alti circa cinci ani, de la care au primit canonul de a infiinta o manastire.


Biserica Manastirii a fost construita dupa planurile bisericilor de pe Muntele Athos. Legenda spune ca urcarea materialelor de constructie a durat 20 ani, iar ridicarea bisericii doar 20 zile. Teofanie, bolnav de mai multi ani, s-ar fi ridicat din pat, ar fi admirat constructia, ar fi slavit pe Dumnezeu, apoi s-ar fi intors in chilia sa si ar fi murit. Pisania bisericii mentioneaza: "S-a ridicat din temelii Sfanta si preacinstita Biserica a respectatei Manastiri a Tuturor Sfintilor de catre preacuviosii calugari si frati Kyros si Nectarios anul 1548 si a fost renovat la 1780".


Meteora_05.jpg

Prapastii la Manastirea Varlaam


La anul 1923 s-a cioplit in stanca o alee de acces cu 195 de trepte si s-a montat un podet, care conduc pana in varf. Plasa se foloseste si astazi, pentru transportul alimentelor si altor lucruri necesare pentru intretinerea manastirii, iar mecanismul manual, actionat odinioara de pana la patru calugari, prin care se ridicau greutatile, a fost inlocuit de un motor electric.


Meteora_07.jpg

Pridvorul manastirii Varlaam


Intrarea in biserica se face printr-un pridvor mare (reflectoriu), larg deschis pe latura de rasarit, cu comunicare spre chiliile calugarilor pe stanga, cu o fresca impunatoare pe peretele dinspre nord si cu intrare in pronaos spre dreapta.


Meteora_14.jpg

Judecata de Apoi - pictura din pronaos


Pronaosul, mic, adaposteste mormintele fratilor Nectarie si Teofanie si face trecerea catre naosul larg, numit Katholikon, in forma de cruce, pe care se sprijina o turla mare, cu patru coloane, similara cu ahitectura de la Muntele Athos.


Iconostasul este realizat din lemn si este sculptat cu motive vegetale si animale.


Meteora_06.jpg

Picturi din naos


Pictura bisericii si refacerea ei: "A fost pictat acest naos al Bisericii Tuturor Sfintilor cu participarea si cheltuielile preaiubitorului de Dumnezeu episcopul de Vella kyr Antonios Apsaras din Ioannina in anul 1566 de la Hristos si a fost renovata in 1780 si 1782 intreaga pictura a altarului. naosului central si pronaosului cu participarea si cheltuiala episcopului de Stagon Parthenios pentru pomenirea si salvarea sufletului acestuia".


Meteora_08.jpg

Camera "liftului"


Pictura bisericeasca cuprinde compozitii din Noul Testament, printre care cei patru Evanghelisti, cei 12 apostoli, scene din viata lui Iisus, Adormirea Maicii Domnului, etc. Pardoseala din naos are, realizata in mozaic, Steaua lui David, semnificind Vechiul Testament. Pictura a fost realizata de Franco Catelano, in stil ortodox, acelasi care a pictat si biserica Manastirii Marea Lavra de la Muntele Athos. Frescele din pronaos au fost realizate de fratii Gheorghios si Francos Dikotaris.


Meteora_09.jpg

Drumul de acces la manastire


Langa biserica mare se afla un paraclis, inchinat Sfintilor Trei Ierarhi. In pisanie se mentioneaza: "Prezentul paraclis al celor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur a fost ridicat din temelie si pictat de catre cuviosii calugari si frati ai sfintei si respectatei Manastiri a Tuturor Sfintilor sub staretia calugarilor Kyril si Sergiu si a fratilor acestora in anul 1627 si a fost ilustrata de mana lui Ioan Martolos preotul impreuna cu copiii acestuia la 1627.”


In timpul Celui de-Al Doilea azboi Mondial, nemtii au bombardat Meteora, sub pretextul ca aici s-ar putea adaposti partizani. Desi greu accesibile, multe manastiri au fost pradate de hoti.


Meteora_04.jpg

Manastirea Varlaam, privire generala


O parte din odoarele Manastirii Varlaam sunt pastrate azi in vechea Trapeza. Aici sunt adapostite coduri, epitafuri, odajdii de arhierei, Evanghelia transcrisa si semnata de imparatul bizantin Constantin Porfirogenetul, moastele unor sfinti, vase de cult din aur si din argint, carti de cult, etc.


Domnii din Tara Romaneasca si din Moldova au daruit manastirea Varlaam cu numeroase daruri. Se pastreaza si azi Condica Sfintei Manastiri Bucovat, scrisa in limba romana dar cu caractere chirilice, ce cuprinde sase hrisoave domnesti, datate 1609 – 1790 si un epitaf brodat cu fir de aur, lucrat de Maria de Mangop (a doua sotie a lui Stefan cel Mare), dupa modelul celui de la Manastirea Putna.

 


© Florin Angelescu
august, 2014
Foto-Magazin.ro

 

Bookmark and Share

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Dorian
   acum 2 zile, la ora 10:30
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Avram
   acum 3 zile, la ora 19:04
Sony pregateste
ceva »

   de Ancuta
   acum 5 zile, la ora 12:26
Nuduri - Mircea
Marinescu »

   de Mircea Marine
   acum 5 zile, la ora 10:28
Bancuri fara
fotografi »

   de Nikon
   acum 5 zile, la ora 07:37

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127121 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate