Tutorial

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Despre blitzuri

Blitzul este sursa de lumina artificiala care ne ajuta sa putem fotografia atunci cand lumina inconjuratoare este insuficienta. O utilizare neindemanatica a blitzului duce la doua frecvente greseli: lumina dura, frontala, care distruge relieful subiectului si aparitia fenomenului de ochi rosii.


Primele surse de lumina artificiala folosite in fotografie, in secolul al XIX-lea, erau realizate dintr-un platou pe care se punea o gramajoara de praf de magneziu care era aprins in aerul atmosferic si producea o lumina puternica, dar si mult fum. Ulterior, magneziul a fost introdus intr-un bulb de sticla si intr-un mediu cu oxigen; un impus electric declansa arderea si producea lumina necesara. Blitzul a devenit astfel mult mai portabil si mai curat.
Blitzul electronic a aparut in secolul XX, o data cu aparitia tranzistoarelor.


1. Cum functioneaza un blitz
Indiferent daca este inclus in corpul aparatului sau este extern, un blitz este format din urmatoarele parti principale:
a) baterii galvanice, alcaline sau acumulatori, care furnizeaza energia electrica necesara;
b) prin intermediul unui transformator ridicator de tensiune, un condensator electrolitic inmagazineaza energia furnizata de baterii;
c) un al doilea transformator ridica tensiunea la cateva mii de volti, necesara pentru amorsarea descarcarii in becul blitzului;
d) un tub de descarcare in gaze rare (de regula xenon), in care se injecteaza energia electrica din condensatorul electrolitic. Atomii de xenon se ionizeaza iar electronii de pe ultimul strat avanseaza pe un strat superior; revenirea electronilor pe un strat inferior se realizeaza cu eliberarea unei cuante de lumina (foton).
e) un circuit de comanda al descarcarii blitzului la momentul potrivit;
f) circuite suplimentare de control si comanda.



blitzuri_01.jpg


Schema de principiu a unui blitz



2. Temperatura de culoare a luminii de blitz
Datorita energiei variabile, eliberate de electronul care revine pe orbita de baza, si energia fotonului eliberat este varabila; altfel spus, lungimea de unda a luminii emisa de blitz se intinde pe tot spectrul vizibil, asemanator luminii naturale de zi.
Tipul de gaz din tubul blitzului si tensiunea aplicata la bornele sale pot modifica ponderea cu care sunt reprezentate anumite culori (temperatura de culoare a luminii emise).
Blitzurile mai ieftine emit proportional mai multa lumina in zona verde-albastru, iar temperatura de culoare este circa 5.500, si chiar 6.000 K daca timpul de emisie este foarte scurt. Bliturile de calitate ridicata emit lumina cu o temperatura de culoare in jur de 5.000 K, indiferent de timpul de descarcare.



blitzuri_05.jpg


Blitz incorporat in camera Canon EOS 50D



Utilizarea unui blitz ca unica sursa de lumina nu ridica probleme din acest punct de vedere. Daca insa exista si alte surse de lumina pot apare probleme in privinta balansului de alb:
- utilizarea blitzului in exterior, la subiecte iluminate si de lumina de zi - blitzurile ieftine pot determina aparitia unor nuante albastrui in zonele iluminate de lumina artificiala; se recomanda folosirea unor blitzuri de calitate, cu temperatura de culoare in jur de 5.000 K; daca nu dispunem de un model de "varf", se recomada montarea unui bounce sau a unui filtru de gelatina (Kodak) de culoare galbena sau aurie, pentru a "incalzi" putin lumina generata si a o pune in acord cu lumina naturala;
- in interior, in medii iluminate cu becuri cu fluorescenta, obtinerea balansului corect de alb este practic imposibila; becurile cu fluorescenta au temperaturi de culoare mult difierite de cea a blitzului si, in plus, spectrul de emisie luminoasa este discontinuu;
- in medii iluminate cu becuri cu incandescenta, problema este similara; va trebui sa acceptam un subiect redat in culori naturale, in timp ce fundalul va apare in culori rosu-oranj.
In aceste conditii putem utiliza functia de balans automat de alb (AWB) sau, daca modelul de camera foto digitala utilizat, modul "Flash". Ultimul permite redarea ceva mai calda a culorilor decat modul "Lumina solara directa", ultima generind culori spre albastru, dezagreabile.


3. Puterea blitzului
Puterea luminoasa a blitzului depinde de energia electrica aplicata si de durata descarcarii in gaze si se masoara in jouli sau watti.sec. Energia electrica disponibila depinde de capacitatea condesatorului electrolitic de stocare; cu cat capacitatea lui este mai mare, cu atat energia disponibila este mai mare. Durata de emisie a luminii este controlata, la blitzurile moderne, cu ajutorul unui tiristor, care intrerupe alimentarea becului blitzului cand se considera necesar. La randul sau, tiristorul este controlat de un circuit de comanda Auto TTL.



blitzuri_02.jpg


Patina de conectare a unui blitz extern



Modelele vechi de blitzuri electronice descarcau intreaga energie inmagazinata in condensatorul electrolic in momentul delcansarii.


Ulterior au aparut blitzuri cu un comutator, care permitea utilizarea a jumatate sau a unui sfert din energia inmagazinata. Astfel se economisea energie si, implicit, bateriile de alimentare aveau o durata mai lunga de utilizare.


Dezvoltarea electronicii a permis adaugarea unei fotocelule si a unui tiristor. Fotocelula masura lumina reflectata de subiect si, prin intermediul unui "computer" comanda tiristorul (un fel de releu ultrarapid) pentru oprirea descarcarii curentului in balonul blitzului. Fotocelula nu putea masura decat lumina globala si nu tinea cont de distanta focala a obiectivului utilizat.
Un pas inainte a fost reprezentat de mutarea fotocelulei de pe corpul blitzului, in aparatul de fotografiat. Aceasta evalua acum lumina reflectata de filmul fotografic in timpul expunerii, masura direct proportionala cu energia luminoasa incasata de stratul fotosensibil. Se putea masura, astfel, expunerea cu o precizie mult mai buna. Deoarece acum fotocelula masura lumina care traversa obiectivul (si eventualele filtre montate), acest mod de masurare a primit apelativul TTL (Through The Lens), si, pentru ca asigura automat expuneri corecte, a fost denumit Auto-TTL.



blitzuri_03.jpg


Blitz extern Canon Speedlite 430 EX II cu bounce montat



Introducerea si raspandirea aparatelor foto digitale a facut ineficace masurarea folosita la aparatele argentice, deoarece suprafata captorului digital se comporta ca o oglinda si da informatii eronate despre lumina incidenta. In acest caz s-a recurs la o declansare de blit cu o intensitate redusa, premergatoare ridicarii oglinzii principale si a expunerii propriu-zise. Lumina reflectata traverseaza obiectivul si este masurata de sistemul de expunere multizonal. Valorile extreme sunt ignorate si se evalueaza timpul necesar pentru descarcare.
Ochiul uman nu sesizeaza doua descarcari separate, ci, eventual, o descarcare ceva mai lunga.
In mod suplimentar, multi producatori utilizeaza in calcularea expunerii si informatii despre distanta punerii la punct a claritatii, furnizate de obiectiv.


4. Numarul director
Numarul director al unui blitz, numit si numar ghid, este un index depdendent de puterea blitzului si care stabileste o relatie de proportionalitate cu distanta dintre blitz si diafragma recomandata pentru o expunere corecta.


Numarul director se gaseste in documentatia blitzului unde este raportat, de exemplu, sub forma: "ND = 32 / 100 ISO si 1 m" si care ne arata ca, pentru un subiect aflat la 1 m de blitz, vom obtine o expunere corecta daca folosim diafragma f:32 pentru un film cu sensibilitatea ISO 100.


Daca prin Diafragma notam inversul diafragmei (adica, in loc de 1/16 consideram 16), intre numarul ghid, diafragma si distanta se descrie urmatoarea relatie:



ND = Diafragma x distanta (in m)


si derivatele sale:



Diafragma = ND / distanta


Distanta = ND / Diafragma



De exemplu, pentru acelasi blitz considerat anterior, un subiect aflat la 4 m va necesita diafragma 32 / 4 = 8, 1/8 daca folosim un film ISO 100, sau daca vrem sa utilizam diafragma 1/4, obtinem: 32 / 4 = 8 m, adica trebuie sa ne indepartam de subiect pana la circa 8 m.
Trebuie avut in vedere ca numarul director este orientativ, de regula mai "optimist" decat in realitate si ca, uzual, trebuie compensat prin deschiderea diafragmei cu 1/3 pana la 2/3 trepte.



blitzuri_04.jpg


Blitz inelar pentru macrofotografie Canon MR-14EX



Bltizurile actuale se pot adapta la distanta focala a obiectivului utilizat, prin deplasarea oglinzii parabolice care reflecta lumina spre inainte, in raport cu becul blitului. In acest mod, radiatia luminoasa emisa va fi distribuita sub forma unui con cu varful in blitz si cu baza spre subiect; baza conului va fi mai larga sau mai stramta, pentru superangulare respectiv pentru teleobiective, in asa fel incat sa se adapteze unghiului de cuprindere al obiectivului si sa exploateze la maxim lumina disponibila.
In prezent, blitzurile cu zoom si cu posibilitate de masurare Auto-TTL au redus mult din importanta numarului director.

5. Cat dureaza emisia de lumina a blitzului?
Blitzurile uzuale au timpi de descarcare intre 1/500 si 1/1.000 sec. Exista si blitzuri de interes stiintific, numite microblituri, al caror impuls luminos dureaza cateva microsecunde si care sunt folosite in cercetarea subiectelor aflate in miscare foarte rapida.


Durata atat de scurta a impulsului luminos determina trei tipuri de consecinte:
a) prima, si cea mai frecvent intalnita, este fenomenul de "ochi rosii". Deoarece blitzurile se utilizeaza, de regula, in conditii de lumina insuficienta, persoanele cuprinse in cadru isi adapteaza vederea prin marirea pupilei. Lumina blitzului, foarte concentrata, patrunde in ochi, ajunge la retina (care are culoare rosie), este reflectata spre exterior si ajunge sa impresioneze filmul sau senzorul digital. Persoanele din cadru vor apare cu ochii rosii, foarte disgratios. Fenomenul apare si la animalele de companie doar ca ochii acestora au, imediat in spatele retinei, un strat de pigment reflectorizant (destinat sa amplifice vederea nocturna) iar ochii acestor animale apar in albastru. Cum se combate acest efect?
- utilizarea functiei anti-red-eyes din aparat: consta din declansarea unui tren de impulsuri ale blitzului prin care, ochii persoanelor care urmeaza a fi fotografiate micsoreaza reflex pupila;
- prin indepartarea axului blitzului de axul optic principal;
- prin utilizarea unui bounce pe blitz sau prin iluminarea subiectului cu lumina indirecta;
- prin utilizarea combinata a metodelor de mai sus.


b) o a doua consecinta este determinata de ceea ce se cunoaste ca abaterea de reciprocitate a materialelor fotosensibile argentice. Timpul foarte scurt de iluminare a subiectului permite aparitia efectului Schwarzschild. Blitzurile de studio au timpi de descarcare suficienti de lungi pentru a evita acest efect. Pentru senzorii digitali, aceasta problema nu se pune, deoarece acestia nu prezinta abateri de reciprocitate.


c) La blitzurile mai ieftine, la timpi foarte scurti de descarcare apar modificari ale temperaturii de culoare a luminii emise, ce poate ajunge chiar si la 6.000 K. Utilizarea unor tensiuni mari pentru descarcarea in balonul de blit permite realizarea unei temperaturi de culoare constante, dar implica circuite electronice complexe si scumpe.


6. Blitzul si obturatorul focal
Aparatele fotografice cu obturator central (localizat in obiectiv) pot utiliza integral lumina blitzului pentru orice timp de expunere, deoarece declansarea se realizeaza in momentul in care lamelele obturatorului sunt complet retractate.


In schimb, la aparatele fotografice cu obturator focal, intervine o complicatie. La timpi relativi lungi de expunere, exista o anumita etapa in excursia perdelelor, cand intregul cadru este expus la lumina. La timpi scurti de expunere, insa, a doua perdea isi incepe cursa de acoperire a cadrului inainte ca prima perdea sa se fi rulat complet, asa incat expunerea este realizata de o "fasie" delimitata intre prima si a doua perdea, fanta care baleiaza intregul cadru.
Timpul minim de expunere in care totusi cadrul fotografic este complet expus poarta numele de timp minim de sincronizare si variaza, in functie de producator, de la 1/125 pana la 1/250 si ajunge pana la 1/500 pentru unele modele digitale in format APS-C.


Pentru a permite timpi de expunere mai scurti decat cel minim de sincronizare, s-a recurs la declansarea unui tren de impusuri la nivelul blitzului, asa incat acesta emite lumina o perioada de timp suficient de lunga ca sa poata expune corect intregul cadru.
Evident, cresterea duratei emisiei de lumina va avea drept consecinta reducerea intensitatii luminoase care va impresiona fiecare pixel din senzor sau fasie de film.



Calin-Stefan Ragalie
noiembrie, 2008
© Foto-Magazin.ro

Bookmark and Share

Comentarii:

florian ispas - 11 Nov 2008, ora 23:58
am si eu o intrebare la care n-am gasit raspuns nicaieri pana acum: care este relatia de dependenta intre ND si energia in J sau Ws?

Calin-Stefan Ragalie - 12 Nov 2008, ora 07:28
Energia injectata in becul cu descarcari in gaze se masoara in Jouli sau W.s Cea mai mare parte este transformata in radiatie luminoasa iar o parte se pierde (randament subunitar). O parte din lumina emisa este in zona infrarosu, deci inutilizabila in conditii obisnuite. Oglinda parabolica redirectioneaza o parte din lumina spre inainte, dar cu unele pierderi (randament subunitar). Concentrarea "conului" de lumina in concordanta cu obiectivele cu focala lunga amelioreaza iluminarea in aceste conditii. Asadar, intre energia in Jouli si numarul director este una de proportionalitate directa dar cu multi factori de corectie.

Adrian D - 13 Nov 2008, ora 04:28
Poate s-ar impune cateva mici corectii: 1. Blitzul electronic a aparut inaintea aparitiei tranzistoarelor. Chiar dupa aparitia acestora au continuat sa existe blitzuri electronice fara tranzistoare. Celebrele Mecablitz ale anilor 50-60 nu contineau nici un tranzistor. Pentru ca tensiunea inalta era data de un set de acumulatori care furniza direct tensiunea de 300-400V. Acesti acumulatori erau carati de fotograf intr-o mica geanta purtata pe umar, imagine devenita simbol al fotografului de presa al acelor ani. S-a renuntat la aceasta solutie tehnica datorita dimensiunii mari a acumulatorilor. De altfel pina prin anii 90 au existat celebrele la noi blitzuri rusesti Fil cu alimentare la retea (exclusiv), blitzuri care nu au in componenta nici un tranzistor. Pentru ca nici nu au nevoie. Tensiunea retelei (alternativ 220V) redresata si filtrata devine aproximativ 300V, tensiune continua, suficienta pentru a declansa curentul prin tubul blitz. Aceasta ultima afirmatie conduce la observatia 2. 2. Nu exista un al doilea transformator in blitz. Mai precis nu avem de-a face cu tensiuni mai mari de 3-400V in blitzurile uzuale. Chiar in blitzurile de studio, puterea se obtine pe baza unui curent mare (condensator electrolitic de valoare mare), nu prin utilizarea unei tensuni mari. De altfel acest al doilea transformator nici nu apare in schema dvs. Mai concis: nu exista tensiuni de mii de volti intr-un blitz.

Calin-Stefan Ragalie - 13 Nov 2008, ora 07:14
Din documentatia pe care o am la dispozitie, atasez schema electrica a blitzului Fil-107, la care faceti referire, la adresa: http://fotomagazin.ro/fotostiri1/blitz_fil.jpg .In aceasta schema puteti observa: o dioda V1 redresoare (semiconductor), un tranzistor V2 in componenta oscilatorului si un transformator T1 care genereaza tensiunea de amorsare a descarii in gaze.

Adrian D - 13 Nov 2008, ora 10:20
Fil este o intreaga familie de blitzuri sovietice. Primele modele nu aveau nici un tranzistor pentru ca se incarcau doar la retea. De fapt rusii au pastrat acest model pana in anii 90. Suplimentar i-au adaugat generatorul autonom despre care vorbiti si care contine intr-adevar tranzistori fara de care oscilatorul n-ar putea functiona. Revin, afirmatia exacta este: nu toate blitzurile au avut tranzistori. Unul din ultimele Fil-uri a avut. Blitzurile moderne au circuite integrate dedicate folosite ca oscilator. Tot pentru precizia exprimarii: transformatorul nu genereaza. El doar transforma (ridica sau coboara) o tensiune variabila care-i este furnizata. Oscilatorul este cel care genereaza. In ascest caz oscilatii sinusoidale. Pentru edificare completa recomand cartea lui Iosif Ghetie, " Electronica in fotografie", Editura Tehnica, 1982. Include un capitol numit "Lampi fulger electronic". In subcapitolul "sisteme de alimentare a lampilor fulger electronic" veti intalni tranzitoare numai la alimentatoarele autonome de generatie post 1950.

Gelu Lupas - 13 Nov 2008, ora 12:48
Transformatorul acela nu este cumva un transformator ridicator de tensiune? Ca sa poata transforma ceva, orice transformator are nevoie de un semnal (impulsuri sau de tensiune alternativa). Oscilatorul doar converteste tensiunea continua de la acumulatori/baterii in tensiune alternativa sau in impulsuri.

Calin-Stefan Ragalie - 14 Nov 2008, ora 12:37
@ Adrian D. Inteleg ca aveti cartea la care faceti referire? Va invit sa o deschideti la pagina 117, unde veti putea consulta schema electrica a unui Mecablitz.

Adrian D - 14 Nov 2008, ora 13:49
Sigur ca am cartea. La pagina 117 este schema unui Mecablitz cu computer. Repet, cu computer. Sigur ca asta inseamna prezenta unor tranzistoare. La fel ca si rusii cu Fil-urile si cei de la Metz au produs familii de blitzuri electronice. Care la inceput nu au incorporat nici un tranzistor. De altfel daca veti consulta capitolul de alimentare a lampilor fulger electronic (pag 96) veti vedea ca alimentatoarele neautonome (adica cele la retea) nu includ decat diode si condensatoare, eventual rezistente de limitare a curentului de incarcare. Va recomand de asemenea pagina 79, schema electrica a lampii FIL 41. Elementele active ( ca tranzistoarele sau circuitele integrate ) apar daca se pune problema portabilitatii, adica alimentarea la baterii sau acumulatoare. In anii 50-60, asa cum am mai explicat , inca se foloseau baterii uscate inseriate care furnizau cei 300- 400V necesari. Cand tranzistoarele s-au dovedit suficient de fiabile au fost incorporate si ele in circuit. Daca tot aveti cartea cu pricina (accept orice alta sursa), as aprecia daca mi-ati indica unde apare cel de-al doilea transformator despre care vorbiti , cel care ridica tensiunea la cateva mii de volti. Pentru ca in aceeasi carte la pagina 80 se specifica destul de clar" tensiunea de aprindere a lampii, determinata de tehnologia de fabricatie, este de 120-500V. Ma opresc aici, daca vreti putem continua in particular.

Adrian D - 14 Nov 2008, ora 19:45
Mea culpa: am citit neatent partea legata de al doilea transformator (punctul c) si am ramas cu termenul "alimentare" in loc de "amorsare". Partea asta e absolut in ordine, am aberat eu. Scuze !

Calin-Stefan Ragalie - 14 Nov 2008, ora 19:58
@ Adrian D. Nici o problema, stimate domn! Ma bucur sa constat ca articolul meu a starnit interesul dvs. si sunt convins ca post-urile dvs. au lamurit cateva dintre aspectele tratate mai "pe fuga" din acest material.

Adrian D - 14 Nov 2008, ora 20:35
OK. Articolul dvs. mi-a starnit interesul pentru ca e un articol bun. De aceea am si comentat. Un articol cu valoare are influenta asupra cititorilor si de aceea orice "aspect tratat mai pe fuga" aparut in el se va propaga, propagare accentuata si de renumele autorului. Toata stima pentru faptul ca va cheltuiti timpul facand educatie intr-o tara in care educatia (inclusiv cea tehnica) e la pamant.

nicola bogdan - 17 Nov 2008, ora 21:20
De ce oare intrati in electronica ... nu stiu! Articolul este foarte bun! Felicitari !!!! Chiar daca v-as da o schema a unui blitz modern nu a-ti putea sa explicati exact functionarea lui (pariu), principiul este explicat si se pastreaza si astazi (electronica este ca istoria .... se repeta dar cu o alta forma) . In afara de cultura generala , ce rost are sa stii ca inainte foloseau multiplicatoare de tensiune formate din grupuri dioda-condensator) si ca acum folosesc mici surse in comutatie INTEGRATE de tipul step-up? Ce rost ar avea sa va explice ca se folosesc circuite digitale cu nivel de 1 de cca 3V pentru a economisi energie???? Va imbunatateste cumva tehnica fotografica? Ce daca Canon sau nikon explica modul de functionare? oricum este dictat de un microcontroler al carui cod sursa nu il vom cunoaste nici o data si fara care toata schema electrica este inutila, si explicatiile producatorului vor fi suficiente si imposibil de contesta decat in practica, in ceea ce priveste fotograful cred ca este necesar sa se concentreze pe munca lui.

Eugen Mezei - 20 Feb 2009, ora 18:34
Florian, nu ai gasit pt. ca nu exista.

savi ronin - 08 Jul 2009, ora 18:47
Decit atita vorbarie inutila, mai bine ati explica (celor ce nu stiu ) importanta tensiunii la papucul blitului, foarte utila cind vrei sa schimbi un blit de la un aparat la altul.Ex.UNOMAT are 85 v. iar aparatele digitale primesc vreo 26 v.Sanse sigure sa "prajesti" aparatul.Si ar fi extrem de multe de invatat.Nu uitati ,ca daca soarta v-a fericit sa aveti parte de studii superioare,va revine datoria sa dati si altora . Discutiile elevate ar fi bine sa fie inlocuite de cele practice.Si asa nu cred ca va fi retinuta schema electronica .Ginditi-va ca o domnisoara fitoasa, habar nu are de temperatura de auto curatire de la bujii si totusi nu se da jos de la volan toata ziua. Cu respect,SR

dragomir constantin - 02 Aug 2010, ora 18:53
care sunt culorile conductoarelor si cum sunt conectate ele la patina blitzului canon 430 ex?

dragomir constantin - 07 Aug 2010, ora 18:20
articolul este general.interesanta ar fi schema conexiunilor la patina

Calin-Stefan Ragalie - 07 Aug 2010, ora 18:56
Fiecare producator adopta propria schema interna, coduri de culori si utilizare a contactelor. In general, contactul central este cel care comanda declansarea blitzului, celelalte fiind utilizate pentru comunicarea de informatii intre blitz si camera.

Bebe Pitei - 23 Nov 2010, ora 13:52
Fac o completare, dacă îmi este permis, ca o curiozitate. Oricum materialul de mai sus este de calitate. Încă înaine de aplicațiile tranzistorului, existau blitzuri portabile alimentate de acumulatori cu plumb, care comportau o serie de neajunsuri, grei ;i voluminoși la care mai curgea și acidul la mici înclinari. Mai toți fotografii aveau pete și haine atinse de acid. Am apucat să lucrez cu așa ceva. Aceste prime blitz-uri aveau ca oscilator (ridicător de tensiune) un soi de releu care schimba( foarte rapid ) polaritatea sau chiar prin impulsurile create spre un transformator greoi și voluminos ce alimenta un condensator de mărimea unei cutii de conseve medii. Blitz-ul era prevăzut cu două lămpi care aveau un "tub" de descărcare în forma de spirală.Cureua de transport era din piele destul de groasă. tot ansmblul cîntărea peste patru Kg. Am un asemenea specimen, este unul din primele blitzuri scoase pe piață de firma Manessman "Multiblitz". Bebe Pitei

Bebe Pitei - 23 Nov 2010, ora 14:42
Aduc o mică precizare, nu oscilatorul ridica tensiunea ci transformatorul. O gresala din neatenție trimisă este bine trimisa. Bebe Pitei

dragos ivan - 12 Jan 2013, ora 16:23
foarte bun articolul, cu toate ca stiam tot ce s-a scris in acest articol, l-am citit asa de placere. eu de mic m-am tot jucat cu tranzistoare si tot felul de montaje electronice. am avut si eu acel faimos blitz rusesc fil cu invertor din 4 baterii r20 care incarcau "blitz"-ul... in acea cutiuta erau 2 tranzistoare montate ca un bistabil care oscilau intr-un traf care ridica tensiunea. apoi era redresata si livrata pe stecher-ul blitz-ului . am facut fotografii destul de bune cu un smena si acel blitz. smena merge si acum perfect. bine inteles ca am si echipament digital. :D cand eram mai mic ,pt petrecerile de la bloc ,am facut un stroboscop din lampa blitz-ului,asa si-a gasit sfarsitul acel blitz. lampa merge si acum, nu stiu prin ce minune... declansarea la stroboscop am facut-o cu un starter de neon, acel tubulet mic cu descarcare tot in gaz , cand ajungea la o anumita valoare , se descarca realizand circuitul de ionizare al tubului de blitz , care avea pe anozi tensiunea de 220 redresata si filtrata. schema este super simpla si la fel am luat-o dintr-o carte veche , "electronica imita" parca. inca o data felicitari pt articol este scris pe intelesul tuturor.

Alin Duta - 23 Jan 2013, ora 18:08
As avea o mare rugaminte si anume in a mi se explica cum pot corela expunerea raportata de exponometrul de la Nikon D90 cu blitz-ul incorporat (pentru moment). Este foarte important pentru mine sa-mi asimilez procedura corecta. Deci, cand sunt intr-o incinta si vreau sa fac o fotografie, reglez expunerea corecta, dar in momentil in care pornesc blitzul si declansez - rezultatul iese din punct de vedere al culorilor jalnic. In schimb daca este setat pe automat am observat ca exponometrul indica o expunere acut de incorecta in schimb rezultatul fotografierii cu blitz este foarte bun!?.. Daca lucrez in modul M cum si dupa ce anume ma ghidez ca sa am si o expunere corecta si un rezultat corect al fotografierii cu blitz (cel incorporat)? - pentru ca dupa cum am relatat setez expunerea corecta dar care se dovedeste a nu fi corecta pentru ca folosesc blitzul.

Calin-Stefan Ragalie - 23 Jan 2013, ora 20:55
Prezentarea de mai sus implica doua conditii: a) fotografie in spatiu deschis si b) blitzul este unica sursa de lumina. In cazul dvs. ambele conditii sunt incalcate: fotografiati in incaperi (iar peretii pot deveni surse secundare de lumina, prin reflexie) si aveti surse de lumina casnice (cu alta temperatura de culoare). Acestea produc: erori de expunere si greseli in determinarea automata corecta a balansului de alb.

Coroma Daniel - 13 Sep 2013, ora 11:20
Care este relatia dintre ISO, distanta, ND si diafragma? Adica ce modificari sufera formula f=ND/distanta la un ISO 200 sau 400, etc?

Calin-Stefan Ragalie - 13 Sep 2013, ora 13:15
Dublarea sensibilitatii filmului conduce la o crestere a numarului director cu 1,4 (deoarece iluminarea se face pe suprafata si se aplica legea inversului patratului SQR[2]). Pentru ISO 400, coeficientul devine 2. De exemplu, pentru ISO 100 un blitz are ND=10; la ISO 200 acesta devine 14 (10*1,4) iar la ISO 400 devine 20 (10*1,4*1,4). Numarul director astfel determinat, se introduce in formula f=ND/m.

cristian laurentiu - 21 Jan 2014, ora 10:01
scurt si la obiect, clar si pe intelesul necunoscatorilor.frumos !

Marian IONITA - 15 Apr 2014, ora 12:18
Un blitz de studio ( Fancier WF-180D - blit studio 180W /220V) poate fi alimentat de la UPS cu iesire de 500W). Am citit ca unul cu iesire ,, unda sinusoidala pura '' ar fi bun dar acestea au preturi foarte mari. Cu respect,

marius t - 14 May 2014, ora 11:23
Cum as putea alege corect blitz-ul pt un Sony A37? Vreau cu TTL (care am inteles ca isi ajunsteaza singur lumina in functie de mai multe variabile). Sau, merge si fara TTL ? Nu ma pricep prea bine la blitz-uri externe si nu as vrea sa imi ard pozele sau sa le subexpun...

Calin-Stefan Ragalie - 15 May 2014, ora 14:38
In functie de bugetul alocat, puteti alege un blitz prezentat in pagina: http://sonyalphalab.com/sony-accessory-guides/flash-and-lighting-accesories/

Marius D. - 07 Oct 2014, ora 15:18
Imi pare bine ca am descoperit aceasta sursa de documentare in domeniul blitzurilor, si, desi lucrez de vreo 7 ani cu ele, nu le-am inteles prea bine siste ul de functionare. Dar am ajuns aici manat de o problema: sambata, pe 4 octombrie 2014, veteranul 580 EX de la Canon nu s-a mai aprins. Led-ul rosu functioneaza, infrarosul emite, se aud autoreglajele interioare cand modific pozitia capului, dar declansare...ioc. Sunand la Cris Professional (unicul service autorizat Canon), am fost neplacut surprins de refuzul acestora de a se ocupa de blitz, pe considerentul ca e scos din fabricatie. In consecinta, ma poate ajuta cineva cu un sfat, sa fie arsa lampa sau tiristorul care comanda declansarea e dus ? Unde l-as putea duce pentru un consult de specialitate ? Multumesc anticipat. Marius

Puiu S - 01 Jan 2015, ora 14:49
m-ar interesa de la cei cu experienta, daca se poate modifica un blit Olympus(FL50) pt a functiona pe Nikon(d90) mai ales partea TTL.

Florentina Macsim - 10 Oct 2016, ora 12:08
Buna ziua! Am un canon d 600 si am o problema cu blitzul, desi declanseaza fotografiile imi ies intunecate. Care ar putea fi cauza ?

constantin DRAGOMIR - 13 Jul 2017, ora 18:53
nu stiu unde se leaga pe placa electronica la un blitz METZ firul de amorsare a lampii.imi puteti fii de ajutor? el sa desprins din circuitul electronic odata cu schibarea unui rezistor (crapat-ars)

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Procesare prin
Lightroom »

   de csr
   ieri, la ora 13:47
Picuri mici »
   de Vali.P
   acum 2 zile, la ora 18:23
Caut surub trepied »
   de Pandy
   acum 2 zile, la ora 10:05
Rumoare la Nikon »
   de csr
   acum 3 zile, la ora 14:42
Cele mai dorite
filme argentice »

   de Dorian
   acum 5 zile, la ora 19:39

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127167 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate