Tutorial

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Despre vizoare

Introducere
Vizorul este un subansamblu al aparatului fotografic prin care utilizatorul incadreaza, si deseori realizeaza punerea la punct, a subiectului. In mod ideal, vizorul trebuie sa fie: luminos, usor de folosit, sa cuprinda acelasi camp ca si suprafata fotosensibila, sa ofere o imagine dreapta si detaliata si sa permita vizarea permanenta. In cazul vizoarelor cuplate cu telemetru, punerea la punct trebuie sa fie cat mai precisa. Optional, in vizor pot fi afisate informatii despre parametrii de functionare ai camerei foto.

 

1. Camere foto fara vizor (view camera)
Primele camere fotografice nu aveau vizor. Incadrarea si punerea la punct se realiza prin glisarea unui geam mat in locul placii fotografice. Fotograful privea o imagine rasturnata si inversata si realiza punerea la punct adapostindu-se de lumina ambientala sub o carpa neagra, caracteristica aproape universala in primele decenii de fotografie. Cand totul era pus la punct, geamul mat era inlocuit de caseta in care se afla deja montata placa foto. Deoarece aceste camere erau mari si grele, vizarea si punerea la punct se facea de pe trepied.

vizare_01_Linhof.jpg

Camera foto Lihof

Exista si azi camere fotografice care utilizeaza acest principiu de vizare si punere la punct, si se folosesc in special in fotografia de arhitectura, dar si in alte domenii. Camerele actuale permit descentrarea si bascularea indepdendenta atat a placii port-obiectiv cat si a casetei pentru film, pentru a indeplini conditiile impuse de efectul Scheimpflug.

Avantaje
Dezavantaje
Imagine perfect clara
Imaginea este rasturnata si inversata.
Imagine luminoasa.
Necesita timpi intermediari pana la declansare (inchiderea diafragmei, schimbarea geamului mat cu caseta filmului)
Imagine perfect incadrata
Nu este potrivita pentru fotografia subiectelor in miscare cat de lenta

 

2. Vizarea la aparatele foto reflex cu doua obiective
Dupa trei ani de cercetari, Franke si Heidecke lanseaza in 1929 un aparat revolutionar, care pastra un vizor reflex pe geam mat, mare si luminos, dar fotograful putea declansa in orice clipa, fara sa mai fie nevoie de a schimba geamul mat cu filmul.

vizor_Rolleiflex.jpg

Aparat foto reflex cu doua obiective Rolleiflex

Producatorii pun pe panoul frontal al aparatului doua obiective: unul care va genera imaginea pentru film, al doilea, situat mai sus cu 3 cm, imaginea pentru geamul mat, unde ajunge dupa ce se reflecta intr-o oglinda. Aparatul se tine la inaltimea pieptului iar fotograful priveste geamul mat unde observa o imagine dreapta dar inversata stanga-dreapta. Campurile cuprinse pe geamul mat si pe film sunt asfel calculate incat sa fie identice. Ce doua obiective, cu aceeasi distanta focala, se deplaseaza simultan, asa incat punerea la punct pe geamul mat conduce automat la puncerea la punct si pe film.

Avantaje
Dezavantaje
Vederea unei imagini mari, lumionoase.
Deoarece cele doua obiective nu au axa optica comuna, fiecare vizeaza subiectul din pozitii usor diferite si apare ceea ce se numeste eroare de paralaxa, care este mai evidenta cu cat subiectul este mai aproape de aparat.
Unele modele dispun de o pereche de perdele care recadreaza imaginea in vizor.
Imaginea ramane vizibila si in momentul in care obturatorul este deschis.
Principiul de constructie al aparatului face foarte dificila modificarea distantei focale a obiectivului (exista unele proxare, ce se utilizeaza in pereche).
  Vizarea si punerea la punct impunea ca aparatul sa fie la inaltimea pieptului, deci oferea un punct de vizare coborat, care exagera importanta subiectelor apropiate, in dauna celor aflate in planuri mai indepartate.

 

3. Vizorul reflex monoobiectiv
Necesitatea de utiliza si alte distante focale a condus la o noua inovatie: atat vizarea cat si expunerea utilizeaza acelasi obiectiv, dar, pentru vizare se interpune o oglinda la 45 grade, care trimite imaginea pe un geam mat situat perpendicular pe planul filmului. Imediat inainte de expunere, oglinda este ridicata si obtureaza geamul mat pentru a nu voala filmul. Oglinda este asezata intr-un spatiu numit camera oglinzii.

vizor_slr.gif

Drumul optic in timpul vizarii (albastru).
In timpul expunerii (rosu) oglinda principala se ridica iar
obturatorul (verde) se deschide.

Imaginea furnizata de obiectiv este rasturnata si inversata. Oglinda o rastoarna din nou si o proiecteaza pe geamul mat. Imaginea poate fi observata direct pe geamul mat, similar cu aparatele reflex cu doua obiective, sau este, in continuare, preluata de o pentaprisma sau pentaoglinda si inversata stanga - dreapta, pentru a fi apoi observata printr-un ocular.

Avantaje
Dezavantaje
Dispare complet eroarea de paralaxa spatiala.
Deoarece imaginea este furnizata de un singur obiectiv, imaginea este trimisa fie catre geamul mat, fie catre stratul fotosensibil, nu este posibil catre ambele simultan; intre vizare si expunere apare o paralaxa de timp, din ce in ce mai mica pe masura ce tehnologia avanseaza, dar totdeauna prezenta.
Permite schimbarea obiectivelor, firmele producatoare punind pe piata zeci de obiective pentru modelele lor.
Oglinda principala, care deviaza imaginea catre vizor, are niste dimensiuni impuse de formatul pe care se fotografiaza iar miscarea ei impune pastrarea unei anumite dinstante intre ultima lentila a obiectivului si planul focal. Aceasta situatie conduce la formule optice speciale pentru obiectivele cu focale scurte, numite retrofocale, complicate si scumpe.
Punerea la punct precisa este posibila pentru practic orice obiectiv si chiar pentru lentile, la orice distanta dintre obiectiv si subiect, de la cativa mm pana la infinit, cu ajutorul unor accesorii. Deoarece in camera oglinzii este permanent lumina, intre oglinda si planul fotosensibil trebuie interpus un obturator care se va deschide doar in timpul expunerii.
Obturator focal este o constructie mecanica complicata si foarte delicata, cu multe piese in miscare si care se deregleaza sau defecteaza usor.
Chiar si cele mai moderne obturatoare focale, realizate din materiale ultrarezistente (titan, materiale compozite), actionate de micromotoare electrice si controlate electronic cu oscilatoare cu cuart, au timp mediu de viata de cateva sute (putine) de mii de delcansari.
  Pentru punerea cat mai precisa la punct, imaginea trebuie sa fie cat mai luminoasa, ceea ce impune un obiectiv cat mai luminos, adica mai mare, mai greu si mai scump;
  Necesitatea utilizarii unei pentaprisme, realizata din sticla masiva, face aparatul mai greu si mult mai scump. In incercarea de a reduce pretul, producatorii monteaza o prisma mai mica, ceea ce duce la acoperiri incomplete a campului care va fi reprodus in imagine; acoperiri de 90 - 95 % sunt curente, in schimb 100% foarte rare. Aceasta situatie devine foarte jenanta mai ales cand se fotografiaza diapozitive, cand decupajele ulterioare nu sunt posibile.
S-a incercat o alta rezolvare prin inlocuirea pentaprismei cu pentaoglinda dar care are un factor de transmise a luminii mai redus iar imaginea este mai intunecoasa si scad sansele de punere corecta la punct.
  Datorita cresterii in relatie cubica a dimensiunilor, greutatii si pretului pentaprismei in raport cu cresterea formatului, utilizarea acestui sistem de vizare la camere cu format mai mare de 6 x 6 cm este neviabila comercial.

 

Desi are multe dezavantaje, in prezent, aparatele foto SLR sunt cele mai versatile.

Geamurile mate utilizate la vizarea pe geamul mat pot fi simple, cu caroiaje pentru potrivirea orizontului sau cu diverse sisteme de crestere a preciziei de punere la punct (microprisme, prisme cu rupere, etc).

vizor_03_Nikon.gif

Informatii afisate in vizorul camerei foto D-SLR Nikon D40.

Vizoarele camerelor foto moderne afiseaza un larg set de informatii in vizor.

 

4. Vizorul cu vizarea directa
Vizarea directa se realizeaza independent de obiectivul camerei foto, in opozitie cu modul in care se face in cazul precedent.

Cel mai simplu vizor, care dota in trecut primele camere foto populare, este vizorul cadru sau iconometrul. Vizorul consta dintr-o rama de sarma si o lama metalica cu un mic orificiu, numita dioptru. Fotograful privea prin dioptru si stabilea incadrarea cu ajutorul cadrului de sarma. Vizorul era mare si imprecis.

Pentru micsorarea dimensiunilor, in locul cadrului de sarma al iconometrului s-a pus o lentila divergenta, iar in locul dipotrului o mica lentila convergenta. S-a realizat astfel un vizor de tip Newton.

vizare_directa.jpg Vizor cu vizare directa duce la eroare de paralaxa.
Vizorul acopera campul descris de unghiul rosu,
iar obiectivul de unghiul verde, acoperind suprafete
diferite din subiect (albastru).

Zeiss-Ikon a realizat un vizor direct ce cuprindea un camp mai mare decat cadrul negativului, dar avea trasat un cadru cu vopsea pe prima lentila; in acest fel fotograful putea urmari un subiect in miscare chiar si inainte ca acesta sa intre in cadru, foarte util pentru fotografia sportiva, de exemplu.

Simplitatea constructiva si pretul foarte mic al vizorului cu vizare directa l-au facut foarte popular; chiar si camerele foto de unica folosinta au un vizor cu vizare directa.

 

5. Vizorul telemetru
Un pas mai departe a fost realizat prin cuplarea vizorului cu un telemetru.
Vizorul telemetric includea, intre ocular si lentila frontala, o oglinda fixa, semitransparenta, asezata la 45 grade, care primea lumina de la o oglinda mobila asezata la 4 - 5 cm lateral de axa optica a vizorului, si care realiza pentru observator o a doua imagine, secundara si mai mica a subiectului. Oglinda mobila se poate roti in jurul unui ax vertical. Intre subiect, oglinda principala si oglinda secundara se formeaza un triunghi dreptunghic, cu virf la nivelul subiectului S.

Vizor_telemetru.gif

Vizorul telemetric pune la punct imaginea unui subiect aflata la infinit,
respectiv apropiat.

Cand se vizeaza un subiect situat in departare, imaginea principala si imaginea secundara se suprapun perfect daca oglinda secundara este rotita exact la 45 grade, deoarece unghiul S este practic 0. Pentru subiecte mai apropiate, oglinda secundara trebuie rotita mai mult, deoarece unghiul S creste, cu atat mai mult cu cat subiectul este mai apropiat de vizorul telemetru. Deoarece determinarea distantei dintre observator si subiect se realizeaza prin suprapunerea a doua imagini, telemetrul se numeste "cu coincidenta". Cu cat baza telemetrului este mai mare, cu atat precizia sa este mai buna.

O alta varianta de telemetru este realizata cu prisme optice iar rolul oglinzii secundare este preluat de o pana optica mobila.

O perfectionare a vizorului telemetru a fost cuplarea cu obiectivul. Pe tubul obiectivului s-a strunjit o rampa, pe care o palpeaza o parghie. Rotirea obiectivului pentru deplasarea centrului sau optic, duce automat la deplasarea parghiei palpatoare, care, printr-un sistem de articulatii sau chiar direct, roteste oglinda secundara.

Avantaje
Dezavantaje
Pret mic.
Axa optica a vizorului nu coincide cu a obiectivului, asadar apare eroare de paralaxa spatiala.
Greutate mica.
Pentru o incadrare corecta e nevoie de piese prelucrate cu mare precizie, deci mai scumpe.
Permite vizarea permanenta a subiectului, chiar si in timpul declansarii. Schimbarea obiectivului de pe aparat modifica campul de acoperire al negativului; pentru a compensa aceasta problema, producatorii au trasat pe lentila frontala a vizorului 2 - 3 cadre suplimentare pentru 2 - 3 distante focale specifice, dar problema ramane in continuare.
  Cu cat obiectivul este mai lung, cu atat riscul de a obtura din campul vizorului este mai mare.
Daca se monteaza un parasolar, problema devine chiar suparatoare.

 

Calin-Stefan Ragalie
decembrie, 2009
© Foto-Magazin.ro

 

Bookmark and Share

Comentarii:

Andrei Pandele - 12 Dec 2009, ora 10:35
Imagine luminoasa pe geamul mat la View Camera ? Asta este ultra-indoielnic. Scrieti dvs mai jos ca la Tlr apare o imagine mare, luminoasa. Am mari indoieli ca ar fi asa prin comparatie. Daca scria ca la View Camera imaginea de pe geamul mat este enorma Si ca se pot vedea, cu lupa, detalii neasteptate eram integral de acord. Dar foarte luminoasa, hai sa fim seriosi. Pai atunci de ce mai foloseau dansii carpa neagra, Daca nu ca sa isi protejeze ochii de lumina exterioara Si sa poata observa imaginea palida de pe geamul mat. Obiectivele la format mare sunt mai putin deschise. Iluminarea scade proportional cu patratul distantei. La aparate cu burduf, se vizeaza de regula la diafragma de lucru Mai ales daca se folosesc miscarile de descentrare Imaginea cea mai luminoasa o are vizarea prin cadrul de sarma. Sau poate acele avand amplificare electronica, night-view. Am vazut asa ceva doar odata ; este verde si deranjanta. Si are un efect de scintilatzie, vizibil si in poze.

George G. - 13 Dec 2009, ora 11:06
Bun!

Vlad F. - 13 Dec 2009, ora 19:47
Foarte bine scris, astept cu interes urmatorul articol!

Stefan D. - 29 Jan 2010, ora 18:01
hmm... materiale bune pentru referatul meu la fizica .

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Bancuri fara
fotografi »

   de Ancuta
   ieri, la ora 11:19
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Avram
   ieri, la ora 10:36
Noutati de la
Olympus »

   de Dorian
   acum 5 zile, la ora 09:16
Rumoare la Nikon »
   de Dorian
   acum 11 zile, la ora 08:36
Sony pregateste
ceva »

   de Ancuta
   acum 13 zile, la ora 13:48

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127135 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate