Tutorial

Cauta in Foto-Magazin:
 


Aparitii editoriale


Expunerea
[click]  

Compozitia
[click]  

Lumina si iluminarea
[click]  


O varza fotogenica
[click]  

Bill Jay Confesiuni
fotografice
[click]  

 

 

Despre calitatea luminii naturale

Se spune ca lumina este pensula fotografului, in timp ce vizorul este panza pe care acesta picteaza. In cele mai multe cazuri, fotografia se realizeaza la lumina naturala, care provine de la soare, deseori denumita si "lumina disponibila".


Lumina creeaza atmosfera, defineste subiectul si zona de interes, contureaza elementele din cadru si le pune in evidenta relieful, delimiteaza zone si suprafete, sugereaza momentul in care a fost realizata fotografia, etc. La randul lor, umbrele participa la crearea impresiei de spatialitate, contureaza suprafetele si volumele, in opozitie cu luminile creeaza contrastul si tonul general al fotografiei, alternante lumini - umbre produc ritm, etc. Lumina si umbra sunt esentiale pentru fotografie. Daca in interior sau in studio dispunem de lumini artificiale care pot fi pozitionate si reglate in modul cel mai convenabil, in exterior, fotografiem la lumina existenta sau nu fotografiem de loc!


Doua proprietati ale luminii influenteaza esential modul de redare al subiectului fotografiat la exterior: directia luminii si suprafata radianta a sursei.


In functie de directia luminii in raport cu axa optica a obiectivului aparatului fotografic, deosebim mai multe imprejurari, care influenteaza radical modul de iluminare al subiectului.


1. Directia luminii
a. Lumina frontala. In aceasta situatie, lumina vine din spatele fotografului si ilumineaza din fata subiectul. Intre directia luminii si axa optica se formeaza un unghi foarte ascutit. Este o situatie nepotrivita, deoarece relieful subiectului este atenuat sau chiar anulat, partile proeminente negenerind umbre si aplatizind imaginea.


lumina_frontala.jpg

Lumina frontala distruge relieful. Desi intre
linia copacilor si catedrala din fundal sunt
mai multi km, imaginea pare a fi a unei machete.
O fotografie ratata...


Daca subiectul este aproape de fotograf, putem incerca sa schimbam punctul de statie, asa incat sa-l putem incadra dintr-o parte. Daca insa subiectul este mai indepartat, de exemplu un peisaj, nu avem ce face, mai bine renuntam.


b. Lumina laterala. Lumina vine dintr-o parte si formeaza un unghi aproape drept cu axa optica a obiectivului. Acest tip de iluminare permite partilor mai proeminente sa arunce umbrele cele mai lungi iar relieful subiectului sa fie cel mai bine pus in valoare. Imaginea capata un contrast sporit si dramatism, la extrem cu impresie de clarobscur.


lumina_laterala_relief.jpg

Lumina laterala releva relieful subiectului si creaza impresia tridimensionala.


Acest tip de iluminare este favorabil la peisaj dar este problematic in fotografia de portret in exterior; in acest ultim caz o jumatate din fata este bine iluminata, cealalta fiind slab iluminata, producind un contrast excesiv.


c. Lumina la 45°. Lumina la 45° este o situatie particulara a luminii laterale dar a carei importanta deosebita merita o discutie separata. Intre directia luminii si axa optica a obiectivului se formeaza un unghi de aproximativ 45°. Intre lumini si umbre se stabileste un raport apropiat de 1:1. Cadrul este bogat iluminat, cu umbre clar definite si cu o intensitate potrivita. Relieful subiectului este bine subliniat iar impresia generala este una optimista.


lumina_45.jpg

Iluminarea la 45° creaza tonuri bogate


Este modul de iluminare potrivit in marea majoritate a situatiilor fotografice. In masura in care este posibil, este recomandabil sa incepeti cu acest mod de iluminare si, in functie de rezultat, sa incercati sa rafinati incadrarea, pentru a obtine cele mai bune rezultate.


d. Lumina de sus. La miezul zilei, mai ales vara, cand Soarele este foarte sus pe cer, lumina cade aproape vertical. Umbrele, foarte adanci, sunt si ele proiectate in jos, producind imagini foarte contrast, dar lipsite de relief. Acest tip de lumina trebuie evitat cu orice pret in fotografia de portret, deoarece sprancenele arunca umbre adanci asupra ochilor, iar nasul asupra buzelor, total inestetice. Nici fotografia de peisaj nu beneficiaza de acest tip de iluminare. Utilizarea unui filtru degrade poate aduce putina culoare la un cer care altfel ar apare complet alb.


lumina_azimutala.jpg

Lumina azimutala, cu suprafete puternic luminate si umbre adanci,
scurte, care distrug relieful scenei.
Inca o fotografie ratata...


In aceasta perioada a zilei, mai bine inchideti aparatul fotografic si explorati locurile, pentru a gasi subiecte interesante asupra carora sa reveniti, dar sub o lumina mai favorabila.


e. Lumina din spate (contrejour). Cand directia luminii descrie cu axa optica a obiectivului un unghi obtuz, subiectul este iluminat din spate iar fotografia poarta numele de contrejour (contra luminii). Iluminarea in contrejour creaza un aspect dramatic, realizeaza halouri in fotografia de portret, pune in evidenta picaturile de apa ale valurilor sau evidentiaza ceturile in fotografia de peisaj. Deoarece subiectul este in buna parte ne-luminat de lumina directa, saturatia culorilor este redusa intr-o masura variabila.


lumina_contrejour.jpg

Lumina in contrejour creaza siluete.


In situatia extrema, cand intre cele doua directii, a luminii si a axei optice unghiul este sau se apropie de 180 grade, Soarele intra in cadru si produce reflexii parazite pe suprafetele lentilelor, care, oricat de bine ar fi tratate antireflex, nu pot decat atenua acest defect. Uneori (rareori) reflexiile parazite aduc un spor de interes in cadru, dar intotdeauna produc o atenuare generala majora sau chiar severa a contrastului.
Daca dorim sa anulam reflexiile parazite, incercam sa ne deplasam spre stanga sau spre dreapta, pentru a intra in umbra unui element din cadru.


2. Suprafata radianta a sursei
Un al doilea reper important al luminii naturale este dat de suprafata radianta a sursei.
Cazul extrem este soare puternic pe un cer perfect senin. In aceasta situatie subiectul este iluminat doar de soare, echivalentul unei surse punctiforme, cu o lumina dura, cu umbre net conturate, adanci, dezagreabile. Cerul este complet albastru, iar in fotografie apare deseori supraexpus, total alb. Situatia devine cu atat mai nefavorabila cu cat soarele este mai sus pe cer, cand umbrele devin aproape verticale.
Nici daca ne deplasam in umbra si incercam sa fotografiem portret, lucrurile nu se amelioreaza. Fata subiectului va fi luminata de lumina cerului albastru, dinspre nord, extrem de "rece" 7.000 - 8.000° Kelvin, care arunca o tenta albastruie - violet pe piele, total nepotrivita. Modificarea balansului de alb din aparat este posibila, dar nu remediaza complet situatia.


O situatie total opusa primei este lumina de soare la rasarit si la apus. Pentru o scurta perioada, in jurul rasaritului, respectiv al apusului, praful si vaporii de apa din atmostera atenueaza radiatia luminoasa, dar mai ales componentele cu lungime de unda scurta (violet, albastru, verde), iar componentele cu lungime mare de unda galben, oranj si rosu, devin dominante. Lumina este moale iar subiectul capata culori calde, spectaculoase.


lumina_filtrata_la_asfintit.jpg

Lumina de asfintit ne ajuta sa obtinem fotografii spectaculoase
in culori calde.


Acest tip de iluminare este mai frecvent intalnita la apus decat la rasarit, din cauza prafului si vaporilor de apa generati in timpul zilei. De asemenea, la apus, efectul de filtrare al luminii se accentueaza pe masura ce soarele coboara spre orizont, iar fotograful are timpul sa gaseasca cea mai buna abordare a subiectului sau: peisaj, portret, macro, etc.


Cand cerul este partial acoperit de nori, inimile multor fotografi de peisaj tresalta! Lumina principala vine tot direct de la soare, dar norii albi, pufosi, imprastiati pe cer, devin surse secundare de lumina, care inmoaie umbrele si scot la iveala detalii, altfel innecate in negru profund.


lumina_secundara_nori_albi.jpg

Lumina solara directa, cu umbre inmuiate de lumina secundara
provenite de la nori.



Cand cerul este complet acoperit, acesta devine un "soft box" gigantic, creind o lumina difuza, dulce, cu reducerea contrastelor si relevarea detaliilor.


lumina_difuzata_ceata.jpg

Lumina difuza dintr-o dimineata cetoasa de iarna.


Reducerea intervalului dinamic al luminilor subiectului simplifica expunerea si permite incadrarea corecta in intervalul dinamic al diapozitivelor si al senzorilor digitali.

 



Text: Florin Angelescu
Foto: Calin-Stefan Ragalie
mai, 2011
© Foto-Magazin.ro

 


Bookmark and Share

Comentarii:

foto bucuresti - 06 Jun 2011, ora 11:08
Bine scris. Lumina de apus + blenda combinatia perfecta pentru portrete de zile mari. :)

Leonard Sava - 02 Jul 2011, ora 17:44
super tutorial ...

Ionut Lucian - 25 Feb 2012, ora 17:22
Articol lipsit de substanta

Lasa un comentariu:

nume*:
Nu sunt permise decat mesaje cu continut relevant si in tema cu subiectul articolului.
NOTA: Campurile marcate cu * sunt obligatorii.

e-mail (nu va fi facut public)*:

website (fara http://):

comentariu*:

trimite


Aveti un articol interesant? Il asteptam pe adresa office@foto-magazin.ro. Redactia evalueaza articolele primite si premiaza cel mai bun articol publicat in luna precedenta cu suma de 50 RON.
Ultimele 5 subiecte din forum care au primit raspunsuri:

Rumoare la Canon 2 »
   de Dorian
   azi, la ora 09:34
Noutati de la
Olympus »

   de Avram
   acum 3 zile, la ora 19:39
Bancuri cu si
despre fotografi »

   de Avram
   acum 4 zile, la ora 18:21
Pagini interesante
pentru fotografi »

   de Dorian
   acum 6 zile, la ora 16:14
canon 7d mark ii »
   de leobv
   acum 10 zile, la ora 17:25

Pana acum, cei 9631 de utilizatori au scris 127179 mesaje.

 

 


Site-ul include cookie-uri. Detalii aici

Politica de confidentialitate