Alina Andrei la Fotomagazin.ro

« Fantoma avocatului spargator de roti | Main | O cheama Ileana, e blonda si are tzatzele mari »

June 24, 2005

Fereastra fara ursi

Oamenii de la Primarie au montat garduri electrificate in jurul containerelor din cartierul de langa padure, pentru a le impiedica pe ursoaicele cu pui sa se ospateze cu gunoaiele brasovenilor. Un functionar s-a plimbat prin fatza ziaristilor incercand sa demonstreze ca aducatorii de gunoaie nu vor patimi, ci doar mancatorii de paine mucegaita, oase, lingatorii de pungi murdare si cutii goale de conserve. Aducatorii de gunoaie merg des prin padure cu casetofonul dat la maxim, isi odihnesc masinile in poienite si-si cresteaza numele pe brazi, pastrandu-se intr-un fel echilibrul, deoarece si ursii coboara cu nesimtire in oras, isi parcheaza fundul in fatza tomberoanelor si fac morrr, morrr dupa lasarea intunericului, cand oamenii respectabili dorm sau se intorc de la discoteca tragandu-si pumni dupa ceafa. Normal ca sunt deranjati de zgomot. Unii chiar plescaie, si trebuie sa recunoasteti ca un urs plescaitor este cat se poate de dezagreabil, in plus nu duhnesc a transpiratie cu after shave, a sosete nespalate, ci a jivina. O astfel de jivina, una ranita, anul trecut a muscat niste oameni. Doi au murit, altii au ajuns la spital. Unul dintre morti se numeste domnul Jelescu, un nume predestinat. Iubea animalele, era cumsecade, avea o familie iubitoare, asa ca mi se pare normal ca tocmai el sa fie sfasiat. Ursul a fost impuscat, primarul a fost pozat si filmat langa raniti, dand indicatii medicilor, vanatorilor, ursilor si sfasiatilor. Turistii merg in continuare la tomberoane sa bage blitzurile in ochii jivinelor plescaitoare, care ocolesc gardurile si-si baga boturile in alte gunoaie. Asa se intampla in real life si in filmele romanesti.

Intr-o zi poate ca ursii vor cobori pana pe straduta pietruita. Atunci toti trecatorii se vor speria, fugind care incotro.Daca vor sta cateva minute sub fereastra, promit ca o sa le dau tarte cu afine si zmeura. Nu stiu cum sa gatesc astfel de tarte, dar pot sa invat. Merita. Unii vor avea mutre melancolice, altii vor sta cu boturile cascate sa primeasca prajiturile, sunt sigura ca puii vor incerca sa se catzere pana la mine, dar nu vor putea ajunge pana la etajul I. Doar daca nu vor ocoli si nu vor intra in gang, apoi pe scari pana la usa. Sper ca nu, pentru ca in gang locuieste pisica Berivoje. Ursii nu mananca feline aristocratice, mai ales daca acestea au blana maronie si ochii albastri, dar nu se stie niciodata.

Daca va ramane trotineta acolo, lepadata de copii, sper ca jivinele botezate Martin o vor ignora. Nu vreau sa pozez ursi pe trotineta, ar fi prea triste fotografiile, ca de circ parlit, cu sclipiciul dus pe jumatate si clowni jerpeliti pe sub vopseluri. Din fericire unui urs traitor in padure, si nu in cusca, niciodata nu i-ar trece prin minte sa se dea in spectacol.

Intr-o zi a trecut sub fereastra un copil cocotat pe umerii tatalui, cu un balon mare in mana, sub forma de iepure. Un iepure oarecare, verde si luguiet. Nu era Bugs Bunny. In acel moment eram si eu jos pe pietre, pana am ajuns sus, plecase balonul. Ar fi trebuit ca cei trei sa mai ramana un pic, cat sa-i bag intr-o poza. Dupa ce a inceput sa picure, a trecut femeia cu umbrela.

P.S.
Mielu mi-a spus de atatea ori sa nu mai pozez trecatorii, pentru ca doar el merita onoarea de a fi imortalizat de mine. M-a mai rugat insistent, scrasnind din dintii de lapte, sa nu mai scriu, deoarece povestile ar putea dauna fotografiilor atat de interesante si proaspete, geniale pe alocuri, care nu sunt chiar la indemana oricui. Din imagini reiese clar faptul ca Alina Andrei este o demna urmasa a lui Burebista in arta fotografica, o jumatate de Macedon cu o juma de Bonaparte feminin, un Shakespeare al aparatelor care fac clic, clic sau clonc, clonc.

Posted by Alina Andrei at June 24, 2005 12:48 PM

Comments

Posted by: marion at July 7, 2007 6:28 PM

Post a comment