« Baietii nu ajung niciodata in China | Main | Tulcea, strada Labirintului »
September 28, 2005
Baltoace, studiu
Un strop adapostit de-o frunza a cazut in baltoaca, facand sa tremure oamenii din ea.
Baltile aproape perfecte nu sunt deloc colorate, asa am vazut eu in pozele unora care mai traiesc, si in ale altora care au murit. Sunt alb negru sau maronii, la fel ca portretul unei strabunici, de pe vremea cand era fata mare, In pantofi cu toc si bretele, palarie cu plasa cu gaurele peste ochii cu gene lungi, languros fluturande. Desigur In afara de pantofi si palarie avea si rochie, ca doar nu s-ar fi dus nuda pana la cabinetul fotografului de pe Lipscani. Ei, daca dansa obisnuia sa sara des parleazul In trasurile si dormitoarele domnilor cu monoclu, atunci da, ar fi putut sa stea In fata aparatului cu burduf chiar si fara budigai.
Cum spuneam, cele mai incantatoare balti fotografiate pe care le-am vazut erau In alb-negru, cetoase, tumefiate de pantofi grabiti, labe vagaboande si pene cenusii cazute din vazduh. Nu se vedea cerul In poze, Il banuiam gri murdar, spart de zgarie-norii din New York, poate si de un zepellin. Sa nu uit de roti! De la biciclete, canal, masini, toate stralucind mat In apa murdara. Canalele au capace, atata lucru stiu si eu, dar daca Ii dai unuia drumul la vale, printre autobuze si pietoni, se va rostogoli Intocmai ca o roata de bicicleta Tohan.
Recent am citit Inmormantarea vesela de rusoaica Ludmila Ulitkaia (Ludmila – ce nume frumos si snob pentru o ipotetica pisica ascutita, alba). Pe la mijlocul romanului de buzunar, Intr-o noapte de iarna, doi emigranti se plimbau Intr-o piata uriasa de peste. Se holbau plini de Incantare la romburile cu solzi, trupurile lucioase si lunguiete, ca niste serpi, la mustatile gelatinoase aruncate de-a valma In lazile cu gheata, la scoici si la clestii racilor ce clampaneau In galeti. O votca scurta intr-un bar, apoi din nou afara. Era aproape pustiu, doar cativa muncitori spalau cu furtunuri uriase matzele labartate pe asfalt. In carte nu se precizeaza, dar presupun ca in urma ramasesera doua sau trei baltoace numai bune de pozat. Poate ca le-a fotografiat cineva.
Balti cu solzi argintii sclipind In primele ore ale diminetii, chiar atunci cand se deschide burta metroului si sute de costume sobre, fuste de stofa, serviete si dosare ies din maruntaiele pamantului. Din cate am observat, atunci cand cerul e paclos, acoperit cu calti din smog, nici baltoacele nu pot fi limpezi. In plus mai raman chistoacele, tigarile fumate doar pe jumatate, petele de benzina, tichetele mototolite, frunzele rahitice desprinse din ramuri.
Intr-un alt roman (de data aceasta nu m-a Incantat la nebunie), un corb fura carnati din pravaliile cu delicatese. Zburatacea ca titirezul sub elicea de aer conditionat, ferindu-se de matura vanzatorului, Incercand sa-si ia avant pe usa deshisa. Normal ca nu era Inchisa, altfel s-ar fi terminat povestea chiar In prima pagina. Ostenit zbura deasupra acoperisurilor cu pisici cascate la bot, pana la stapanul sau ce traia pitit Intr-un cimitir. Locuia de multi ani Intr-un cavou batran, pentru ca-i placea sa vorbeasca cu fantomele. Gusturile nu se discuta, personal pe mine nu m-ar Incanta sa dorm pe o lespede mucegaita, cu multe oase sub ea. Partea cu pisicile ce aveau boturile cascate am bagat-o de la mine, ca doar asa e firesc, daca sunt acoperisuri, iar pe ele feline si deasupra lor pasari cu carnati in cioc…Sute de boturi pregatite sa inghita matele umplute cu carne afumata.
Mi-ar placea sa pozez baltoace pline de corbi cu carnati, siluete conturate vag, pentru ca nici o pasare hoata nu zboara la joasa altitudine, ci doar doar sus de tot, cat sa nu poata fi inhatata de coada.
Posted by Alina Andrei at September 28, 2005 7:59 PM
Comments
In online university baking and majority america, opening unions brought reverse wording granting workers the abortion to strike, establishing theseus deposit comfrey and jogging or publishing orange labour. By subhuman with the verdict, the online university filed mascot consistently the prefect picture military which was smitten by asset costs (two sake bench).
Posted by: online university at July 4, 2007 5:03 PM
cogito cogito ergo cogito sum -- "i think that i think, therefore i think that i am."
Posted by: tommy at July 30, 2007 6:27 PM
Post a comment
Thanks for signing in, . Now you can comment. (sign out)
(If you haven't left a comment here before, you may need to be approved by the site owner before your comment will appear. Until then, it won't appear on the entry. Thanks for waiting.)
