« Soare cu gust de coniac | Main | Cai »
November 8, 2005
Contrabanda
Anumite zvonuri carora nu le-am dat crezare pana cand nu s-au confirmat chiar in prezenta ochilor mei, i-au alertat pe politai, vamesi, sri-isti si sepepisti, fosti securisti, ba chiar si kgb-isti (astia din urma ramoliti pe la incheieturi, cu pielea zbarcita si cutata pe gatlejuri ca la curcanii gusati).
Se spunea din surse demne de nebagaciune de seama – la inceput – ca anumiti oameni, nu o sa-i arat acum cu degetul, se ocupa cu contrabanda. Trebuie sa recunosc, de ciuda ca n-am fost bagata pe filiera am vrut sa le stric afacerea, sa ma duc direct la sursa cu masina unui amic, individ cumsecade totusi, in ciuda aparentelor, care are o singura calitate: portbagajul incapator.
Urma sa indes acolo totul, pana la refuz, eventual sa bagam si in rucsace, buzunare, manusi, pungi de hartie, in cornete mari facute din ziare. In chestia aia din masina, unde se baga de obicei ochelarii de soare, batiste, gume si harti. De ce nu si in acvarii golite de apa, si neaparat si de pesti, ca doar ar muri intre peretii uscati de sticla. In bomboniere, bidoane, damigene, adevarul e ca in orice as fi indesat, fara sa fac mofturi, ca doar vine iarna si tot omu si oama de mine are nevoie de provizii. Scurta mea cariera de contrabandista s-a dus pe copca inainte de inghet, din cauza unei mici probleme tehnice. Soferul uitase sa bage benzina in masina, prin urmare am ramas in mijlocul drumului o vreme, iar cand in sfarsit am ajuns la pod i-am vazut pe altii carand ceea ce mie mi s-ar fi cuvenit!
Zeci de biciclisti in sir indian, cu cosurile pline de gogoloaie de soare molicioase in interior, casante pe margini! Da, au incercat cu indaratnicie sa nege chiar daca au fost prinsi in flagrant delict dupa o panda asidua. In poza nr. 2, folosita ca proba de organele de cercetare vamala, se poate vedea masina din care se holbau agentii. In poza nr. 3, se observa clar cum bicicleta a fost dusa exact unde trebuie pentru a se umple cosul cu gogoloaie. Unii neavizati, le numesc guguloaie, ceea ce e o mare greseala, caci acestea din urma nu se lichefiaza cand se baga in sticle, ramanand cu pojgita deasupra.
Desigur, m-am simtit ofensata si persecutata ca mi-au luat-o altii inainte.
As fi avut nevoie de cateva gogoloaie prin decembrie, sa le bag in bocanci si-n buzunare, la gat si pe cap, in loc de caciula, sa-mi tina de cald pana in primavara. Si ca manusi fara degete le-as fi purtat, nu cu degete pentru ca altfel as fi mosmondit un an la butoanele aparatului foto, lana ingreunand miscarile.
Dupa cum se vede in poza numarul 5, fetita nu are nevoie de caciula, fiind incalzita de gogoloaiele ei.
Posted by Alina Andrei at November 8, 2005 7:15 PM
Comments
Post a comment
Thanks for signing in, . Now you can comment. (sign out)
(If you haven't left a comment here before, you may need to be approved by the site owner before your comment will appear. Until then, it won't appear on the entry. Thanks for waiting.)
