« Expozitie | Main | Duminica »
March 27, 2006
Cultivatorii de gutui
Prima oara cand mi s-a povestit nu intelegeam semnificatia tuturor cuvintelor iesite din gurile lor, asa cum nu stiam ca iarba poarta numele de iarba, cerul se numeste cer, pamantul pamant, norul nor, nu-mi ieseau toate literele din capra, se impiedicau undeva intre limba si dinti, la masa ii ziceam asa, lingura ramanea nerostita ca si gradina, fereastra si gaina, insa pe atunci n-ajungeam cu capul decat pana la urechile cainelui de paza, acum sunt de cateva ori mai inalta, iar el, dulaul, nu mai e deloc pentru ca a murit si s-a bagat de tot sub o tufa de bujori care an de an sunt mai dolofani, semn ca oasele i s-au imputinat in tarana. Pe atunci povestea despre cultivatorii de gutui era la fel de fabuloasa si fireasca, in acelasi timp, ca orice se auzea de la oamenii mai inalti decat mine. In ziua in care am aflat ce e un menuet, un mucenic si-un mucalit, o mostra si-o morsa, ce-i aia mirean, mitos si mlada, guturai, guta si gurgui, atunci, mai pe seara, am auzit din nou povestea, intelegandu-i rostul intocmai asa cum era rostita. Si tot mirosul intrase in noi, in haine si prin nari, gura deschisa si buric, in buzunare aveam pungi de miresme pe care a-si fi putut sa le tin in mainile caus, sa le duc pe strada si sa le dau drumul acolo, sa se bucure si altii. Insa am fost oprita, pentru ca da, trecatorii n-ar fi inteles nimic, n-ar fi simtit parfumul de gutuie coapta, ar fi vazut doar palmele stranse si atat.
http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=3344
Posted by Alina Andrei at March 27, 2006 11:13 AM
Comments
Post a comment
Thanks for signing in, . Now you can comment. (sign out)
(If you haven't left a comment here before, you may need to be approved by the site owner before your comment will appear. Until then, it won't appear on the entry. Thanks for waiting.)
