« Cu aer cald din plamani | Main | Floarea soarelui »
September 3, 2006
Cum se fotografiaza Venetia
http://atelier.liternet.ro/articol.php?art=3777
In 1846, Elena Negri, femeia iubita de Alecsandri (pe atunci tanar rebel, fara morga intepata din manualele de limba romana), facea dulceata de portocale. In apartamentul unui superb palat din Venetia (Benzon, pe Canal Grande), la mii de kilometri departare de ochii clevetitori ce se plimbau pe strazile si ulitele din Moldova. Poetul o ajuta ciopartind fructele, "luand dijma din fiecare", dupa cum isi insemnase in carnetel. Servitorul taia lemnele, servitoarea cantarea zaharul (ambii avand nume de opereta). Dupa o ora dulceata si-a facut aparitia intr-un urias pocal de sticla, numit borcan; avea gust minunat, era delicioasa la prima degustare, cu totii au fost de acord, insa dupa alte doua ore pasta translucida - care ar fi aratat superb in soare - se zaharisise spre inciudarea amorezatei, ba chiar mai mult, vasul se tandarise din pricini necunoscute. Dulceata din portocale si cioburi a fost azvarlita in canal. Probabil direct prin fereastra, cum se obisnuia in acele vremuri. Nu stiu, Alecsandri n-a lamurit in carnetelul sau de insemnari. Acest episod casnic, derizoriu pentru unii insa induiosator pentru protagonisti - cu tot esecul rezultat din zaharisirea dulcetei - il vad cu ochii mintii in fotografii calde, in nuante pastelate fara pic de verde inchis si marouri intristatoare, culori pe care le simt mai mult spre finalul povestii, pe vapor, atunci cand doamna Negri s-a stins din viata. As fi fotografiat cada in care se imbaia, vana greoaie inchiriata de la un proprietar pungas, oglinda in care se vazuse in acele doua luni venetiene de extaz. Cada mai mult ca sigur ca avea labe de gaste pe care se sprijinea cat sa nu atinga mozaicul de pe podea. Si cestile in care isi turnau cafeaua turceasca acoperita cu caimac le-as fi fotografiat, fiecare colt de mobila pastratoare de amintiri despre culcusiri, ghemuiri, alintaturi, zvapaieli, sotii si altele de care se nu cade sa le amintim fiind vorba despre decedati intru nemurire.
Posted by Alina Andrei at September 3, 2006 4:13 PM
Comments
;)If there is anything better than being loved, it's loving.
Posted by: leonora at July 7, 2007 12:25 PM
Post a comment
Thanks for signing in, . Now you can comment. (sign out)
(If you haven't left a comment here before, you may need to be approved by the site owner before your comment will appear. Until then, it won't appear on the entry. Thanks for waiting.)
