« Pescuit sau vanatoare | Main | Pledez vinovat »
April 26, 2007
Prima mea prezenta la o demolare
Acum 30 de ani practicam fotografia in conditii primitive.
Un reflex Praktica RDG era un vis, o leafa nu ajungea la 20 filme Orwo dia cu developare. Dar nu gaseai 10 filme dia nici intr-un an.
Ani de zile nu am avut trepied. Gaseai vechituri subrede ; cele rusesti nu erau mai breze. Am luat un trepied RDG, zis excellent. Era prea mare strans si prea mic desfacut, scump, greu, nepractic de folosit.
Dupa cutremurul 1977, ravagiile facute de seism au fost un pretext bun de daramare a Bisericii Enei, monument istoric din 1716, vis-a vis de hotel Intercontinental. Directia Patrimoniului primise de la conducerea Bisericii Ortodoxe Romane o cerere ca Biserica Enei sa fie declasata !
Au inceput demolarea sambata dupa-amiaza. Pe Magheru, biserica intacta dupa seism, era agresata de excavatoare si budozere.
Reveneam, in luna mai, de la un meci de cupa Davis, inca in perioada de glorie Ilie Nastase. Am cautat un loc mai favorabil, dar am fost gonit de Organe. Legitimatia de ziarist nu a ajutat. Vecinatatea hotelului, cu straini si aparate de filmat, ii stresa. I-am auzit ca vor demola biserica dupa ce se face intuneric. Revenit cu trepiedul, am reusit sa intru in Facultatea de Arhitectura. Aveam unghi ingrat, cu mult camp parazit. Puteam folosi doar tele scurt. Constient ca in amurg tarziu pozele alb-negru nu sunt competitive, aveam numai 11 clisee dia.
Utilaje de mare putere rupeau din monument. Muzeografi se dadeau de ceasul mortii. Bucatile din fresce rupte erau de o calitate nebanuita. Afumate secole de lumanari, la o spalare sumara aratau culori rembradtiene. Demolatorii incercau sa doboare turla, sectionand-o cu un cablu legat de 2 excavatoare.
Insa cablurile se rupeau, solicitate exagerat la frangere. Au adus 2 transportoare mari, cu senile, ale armatei.
Au asteptat sa se intunece bine. Am montat 50 mm, pregatit pentru momentul culminant. Cred ca expunerea era 1s cu diafragma 2. Speram un cliseu memorabil. Turla a cazut mai repede decat s-au asteptat ei ; ar fi fost si un accident. Masa enorma de zidarie cazuta, 50 tone, a zguduit puternic facultatea. Planseele din lemn au oscilat indelung. Cliseul a pastrat o seismograma a luminilor aprinse.
Ce digital, ce 8 imagini /secunda. Ce inseamna libertatea. Acum ar fi fost acolo 500 de pozari, care ar declansa fara oprire.
Nebunia demolarilor a culminat prin 1984-85.
Aici apar pozele catorva zeci de cladiri disparute atunci :
http://www.ici.ro/romania/ro/bucuresti/bu_nomore1.html
Amploarea demolarilor de atunci a indus in mentalitatea multora ca din orasul de pe malurile Dambovitei, nimic nu merita pastrat. Inca se demoleaza in Bucuresti. Dar acum demolarile urmaresc specula imobiliara, nu indicatiile pretioase.
Fostul Minister, calea Victoriei 131-35 avea teren de 13.083mp, conform date cadastru Buc. Posta Romana, ca proprietar, a facut schimb. A obtinut cladirea din Dacia 138-140, teren de 1.182mp 11 ori mai mic, 1 /20 din valoare.
Noul proprietar din calea Victoriei, a demolat cladirea enorma, veche, sa valorifice imediat terenul Minuscul. Cin sa fie, cin sa fie ?
Si Cartea Romaneasca pe Stefan cel Mare, vis-a vis de discoteca Martin, fost cinema Volga.
Ma bucur ca sunt tineri care percep patrimoniul arhitectural, ca pe o mostenire culturala.
http://bukresh.blogspot.com/
si chiar dl.Galmeanu la
http://blog.alexgalmeanu.com/?p=294
Iata ca sunt Demascat chiar si in presa centrala. In Evenimentul Zilei de azi apar franturi din discutia despre Bucuresti, cu doamna care se ocupa de rubrica.
http://www.expres.ro/article.php?artid=302237
Iar copiile A4, din expozitia Martor la M.T.R, au fost scanate de altii si circula No Name.
Posted by Andrei Pandele at April 26, 2007 6:59 AM
Comments
Post a comment
Thanks for signing in, . Now you can comment. (sign out)
(If you haven't left a comment here before, you may need to be approved by the site owner before your comment will appear. Until then, it won't appear on the entry. Thanks for waiting.)
