Am citit o carte care m-a sensibilizat complet: „Orbitor, Aripa Dreapta”, de Mircea Cărtărescu, de la editura Humanitas.
Îmi place felul în care scrie d-nul Cărtărescu, cu repere epice, între bombastic și introspectiv. Blestemul epocii anormale, care a mutilat existența poporului nostru timp de 50 de ani, este descris în hiperbolă amuzantă. Recunosc, cartea nu este ușor de citit. Pare ultra-interesantă, dar te respinge instant și te atrage la fel de brusc. Într-o zi abia am reușit să citesc 4 pagini, ca mai apoi, a doua zi, să devorez 150 de pagini din 587.
Într-un paragraf, la pagină 472, este descris locul statuii lui Vasile Lascăr:
„Pe soclul său, între liniile tramvaielor 5 și 16, undeva pe strada Galați, înconjurat de un institut de cercetare, de un vechi magazin alimentar și de un centru de recrutare.”
Chiar din clădirea institutului, care s-a transformat într-unul de proiectări din 1979 și lângă care este vechiul magazin alimentar, unde se adunau cumpărătorii pentru mărfurile pe cartelă, formând cozi lungi și fotogene, am făcut fotografia cu ultima coadă la zahăr, pe diagonală, din iulie 1982.